Linkuri accesibilitate

Centrul de informare românesc de la Comrat și integrarea lingvistică a minorităților


Irina Vlah la ceremonia de învestire în funcția de bașcan de la Comrat la 15 aprilie

Irina Vlah la ceremonia de învestire în funcția de bașcan de la Comrat la 15 aprilie

Mulţi dintre locuitorii autonomiei şi-au exprimat dorinţa de a învăţa limba română.

Ieri a avut loc în centrul Comratului ceremonia învestirii noului bașcan găgăuz Irina Vlah, cunoscută printre altele, cel puțin din campania electorală, pentru dorința ca Moldova să aibă relații cât mai bune cu Federația Rusă – așa cum își doresc majoritatea conaționalilor ei găgăuzi. Pe de altă parte tot ieri, s-a anunțat că România, membră în NATO și UE, vrea să deschidă la Comrat un centru de informare.

Centrul de informare ar urma să-şi deschidă uşile în septembrie, odată cu începerea noului an de studii. Acesta va activa în incinta Universităţii de Stat din Comrat şi, pe lângă promovarea culturii româneşti, va avea ca prioritate organizarea cursurilor de studiere a limbi române.

Chiar dacă se înţeleg şi comunică de obicei în rusă, mulţi dintre locuitorii autonomiei şi-au exprimat dorinţa de a învăţa limba română, constată Zinovia Aricova, rectorul Universităţii de Stat din Comrat. Cu siguranţă, spune ea, aceste cursuri vor fi frecventate de cei motivaţi, care au înţeles că au nevoia de a cunoaşte limba română. Fie nu au găsit limbaj comun cu pacienţii, medicii bunăoară, sau au fost în imposibilitate de a-şi exercita obligaţiile de serviciu - cazul multor funcţionari publici:

„Am avut în vedere solicitările şi nevoia locuitorilor, pentru că specialiştii care lucrează la noi în regiune simt necesitatea de a cunoaşte limba română, şi anume forma corectă a limbii. De aceste cursuri au nevoie medicii, avocaţii, funcţionarii publici. Desigur, pot veni şi ceilalţi locuitori. Mai ales specialiştii, demult aşteptau astfel de cursuri specializate în regiune. Oamenii au întrebat şi îşi doresc ca la terminarea cursului de instruire să primească şi un certificat în care să fie indicat nivelul de cunoaştere al limbii române.”

Universitatea de Stat din Comrat găzduieşte mai multe astfel de Centre de informare, precum cel al Germaniei, Turciei, Statelor Unite ale Americii sau cel al Uniunii Europene. Ludmila Mitioglo, directoarea Centrului „Pro Europa” din Comrat, spune că nu a pierdut nici o ocazie de studiere a limbii române. Inevitabil, observă ea, vor fi din cei care se vor împotrivi acestei iniţiative. Mulţi însă, nu vor rata oportunitatea de a studia şi a vorbi alături specialişti limba română, întrucât o problemă la nivel de regiune este faptul că cei care învaţă nu prea au cu cine să comunice în limba română:

„O parte din populaţia Găgăuziei are o atitudine faţă de limba română şi faţă de populaţia României, dar o altă parte vrea să comunice cu alte comunităţi şi noi vrem să ştim limba română. Noi trebuie să ştim limba română la un nivel mai calitativ. Cineva din noi cunoaşte limba română, dar noi nu avem unde practica această limbă.”

În ultimii ani, prin proiecte susţinute de autorităţile statului, de integrare lingvistică a minorităţilor, sau datorită unor iniţiative venite din partea ONG-urilor, sute de funcţionari publici, vorbitori de rusă au frecventat cursuri de studiere a limbii române.

Lucia Cucu

Lucia Cucu

Lucia Cucu, directoarea Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova constată că numărul doritorilor este în continuă creştere, semn că cei mai mulţi au conştientizat că este în defavoarea lor să fie oarecum izolaţi lingvistic:

„Anual avem foarte multe solicitări, uneori nici nu reuşim să-i implicăm pe toţi. Au conştientizat că cu cât mai multe limbi cunoşti, cu atât mai multe posibilităţi de angajare ai şi cu atât mai mare poate fi salariul la angajare. Este şi lume care nu vrea să audă, dar este un procent mai mic, dacă e să luăm în plan comparativ cu anii 2001 sau 2005. Acum procentul este mult mai mare, adică este interes pentru cunoaşterea limbii române.”

Lucia Cucu spune că printre cei care se înscriu la cursuri de studiere a limbii române, foarte mulţi sunt elevi. În Comrat este un singur liceu cu predare în limba română, de toate în autonomiei fiind două, celălalt la Vulcăneşti. Specialiştii observă că la nivel de teritoriu, chiar şi cei care au necesitate, uneori abandonează ideea de a învăţa româna. Şi asta pentru că reuşesc să se descurce doar cu rusa. Dar şi cei care au însuşit-o, parţial uneori, nu se grăbesc să o vorbească.

XS
SM
MD
LG