Linkuri accesibilitate

Care este răspunsul pe măsură și cine-l poate da?

Rusia și-a „înarmat” propaganda: sub acest titlu, miercuri, 15 aprilie, în comisia de politică externă a Camerei Reprezentaților a avut loc o dezbatere.

Un titlu care nu numai că amintește de tonul brutal al începutului Războiului Rece, dar care trădează și o anumită neliniște a politicienilor americani în fața campaniei mediatice a Rusiei în străinătate, campanie lansată cu mulți ani în urmă și căreia, pentru moment, nimeni în Occident nu pare să-i facă față.

Desigur, eficiența mediilor rusești în propagarea unor poziții apropiate Kremlinului s-a făcut puternic resimțită în Statele Unite și în spațiul mai apropiat european, mai ales odată cu anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea şi cu izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei. Iar de atunci, de la Varșovia la Washington, trecând prin Bruxelles, lumea se întreabă: care este răspunsul pe măsură și cine-l poate da? Întrebări la care au căutat răspunsuri și politicienii și experții invitați la dezbaterea din comisia de politică externă a Camerei Reprezentanților.

Congresman-ul republican Ed Royce a avertizat în deschidere că „propaganda rusească ar putea destabiliza țări membre în NATO și ne-ar putea afecta interesele de securitate, mai ales dacă observăm ce se întâmplă în țările baltice. Așa că această campaniei a Rusiei, - a continuat Ed Royce, - această înarmare a propagandei, reprezintă de fapt o amenințare la adresa securității Statelor Unite”. În opinia politicianului republican, Rusia lucrează deja cu o „armată” media, activă în televiziuni, radio, ziare.

Democratul Elliot Engel a atras la rândul său atenția că propaganda este o componentă importantă din așa-numitul război hibrid, dus de Rusia prin interpuși, cum s-a întâmplat în Crimeea sau estul Ucrainei.

Peter Pomerantsev, cercetător la Institutul Legatum din Londra și autorul unei cărți de succes despre propaganda rusă, a ținut în primul rând să reamintească faptul că Occidentul este în acest moment mult în întârziere:

Din 2007, a declarat Pomerantsev, Kremlinul și-a intensificat și extins strategia psiho-informațională. În acest moment, sprijină în Europa partide de extrema stângă sau dreapta, își găsește aliați în țari care au devenit dependente de banii săi sau de energia livrată.

Pomerantsev a descris și nivelul de sofisticare, dar și de popularitate la care a ajuns mașina de propagandă rusă, arătând că în acest moment emisiunile rusești ajung la circa „30 de milioane de ruși din afara granițelor, foarte mulți dintre ei trăind în țări ale Uniunii Europene și membre NATO”.

„Kremlinul a investit sute de milioane de dolari în emisiunile pentru străinătate, difuzate pe toate platformele”, a precizat Pomerantsev, reamintind că astăzi, postul de televiziune „Russia Today” transmite în engleză, germană, spaniolă și arabă, că s-a creat platforma informațională „Sputnik” și că propaganda pro-Kremlin este extrem de activă și pe rețelele sociale, prin „fabricile de troli”, prin sutele de persoane plătite să fie active pe Facebook sau alte rețele. Nimeni nu contestă profesionalismul propagandei ruse, la care însă se mai adaugă un element:

„Ce m-a surprins și neliniștit a fost numărul mare de persoane care vor să se lase manipulate”, a declarat jurnalista americană Liz Wahl, fostă prezentatoare la Russia Today America. Demisia ei , anul trecut, în fața camerelor de televiziune, în semn de protest față de amestecul Rusiei în Ucraina, a fost un eveniment mediatic. Dar nu un cutremur pentru imperiul mediatic rus.

XS
SM
MD
LG