Linkuri accesibilitate

Interviu cu Mila Malairău, director executiv al Camerei de Comerţ Americană din Republica Moldova.

După donatorii internaţionali, şi comunitatea de business internaţional a înmânat executivului seria sa de recomandări pentru politici necesare de realizat ca să fie înlăturate constrângerile cu care se confruntă oamenii de afaceri în Republica Moldova. Recomandările au ajuns ieri la fiecare membru al executivului, fiind puse pe hârtie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociația Businessului European (EBA) și Asociația Investitorilor Străini (FIA). Vom afla astăzi detalii despre această acţiune de la Mila Malairău, director executiv al Camerei de Comerţ Americană din Republica Moldova.

Europa Liberă: V-aş ruga întâi de toate să explicaţi ascultătorilor noştri ce reprezintă Camera de Comerţ Americană.

Mila Malairău: „Camera Americană de Comerț sau altfel spus AmCham Moldova este o organizație non-profit, apolitică, este o asociație a businessului și este menită să reprezinte interesele businessului în dialog cu autoritățile de stat. Asta ar fi misiunea de bază a organizației noastre. Pe lângă aceasta avem și misiunea de a atrage activ investițiile în Republica Moldova. La momentul actual, noi întrunim mai mult de o sută de companii membre care nu sunt doar companii cu investiții americane, ci sunt companii cu investiții venite din diverse jurisdicții străine, dar și companii cu capital moldovenesc”.

Europa Liberă: Împreună cu alte două asociaţii de business – Asociația Businessului European (EBA) și Asociația Investitorilor Străini (FIA) – aţi adus ieri la Guvern un studiu care sintetizează tot ce i-ar face mai fericiţi pe investitorii străini din Republica Moldova şi ar atrage, poate, alţii. Faptul că aţi avut acest prilej să le vorbiţi membrilor Cabinetului de Miniștri faţă în faţă înseamnă că aţi observat, câtuşi de puţin, un interes mai mare pentru promovarea acestor schimbări sau, dimpotrivă, alergaţi din urma trenului după ce Guvernul a decis să adopte pachetul de legi bugetare fără a le consulta cu cei care trebuie să se adapteze unor noi reguli?

Mila Malairău

Mila Malairău

Mila Malairău: „De fapt, această invitație de a avea discuții pe marginea documentului cu recomandări a venit din partea premierului Gaburici înainte ca să fie asumată răspunderea pentru pachetul de documente bugetare. Este o premieră faptul că trei asociații au conjugat efortul pentru a face un astfel de document. Anterior, mai mulți ani în urmă, și noi, și cei de la Asociația Investitorilor Străini am făcut documente similare, însă le-am făcut individual. Uite, de data aceasta am zis că pentru a aborda problemele majore existente în economia Republicii Moldova, din perspectiva comunității de business, trebuie să le adresăm cu toții împreună ca să focusăm mai mult atenția guvernanților pe marginea acestor probleme.

Am venit să prezentăm acest document oficial domnului prim-ministru Gaburici și atunci dumnealui a venit cu această invitație: de ce să nu avem posibilitatea să vorbim despre problemele constrângerilor existente în fața întregului Cabinet? Fiindcă, până la urmă, ceea ce se conține în document urmează să fie discutat, dezbătut și soluționat în continuare cu fiecare ministru în parte și, atunci, o mai bună oportunitate decât o ședință a Cabinetului de Miniștri nu s-ar fi găsit.”

Europa Liberă: V-a reușit până acum să eliminați vreo constrângere printr-un astfel de dialog?

Mila Malairău: „Ceea ce se conține în document deja este în discuție cu anumiți miniștri, deja anumite procese și inițiative sunt pornite. Unele sunt pe cale de soluționare, altele sunt, să zic așa, în dezbatere de mai mulți ani. Pot să vă dau chiar și exemple. Chiar și ieri am reiterat necesitatea modernizării cadrului de reglementare pentru relațiile de muncă. Acest cadru de reglementare, mai bine zis Cod al Muncii, încercăm să-l modernizăm, să-l actualizăm, să-l ajustăm la reglementările mai moderne europene. Deja de mai mult de trei ani, de aproape patru ani, avem negocieri cu reprezentanții Sindicatelor și Ministerul Muncii...”

Europa Liberă: Și nu sunteți singurii, din ce știu... Ministra Maia Sandu, de exemplu, optează de mai multă vreme pentru modificarea Codului Muncii, pe care îl vede ca pe o piedică în reformele în educație...

Mila Malairău: „Este, într-adevăr, un document cu unele elemente arhaice și atunci când țintim atragerea investițiilor străine, noi trebuie neapărat să revizuim acest cadru. Fiindcă, cum spuneam și ieri, investitorul străin, dar și cel local, atunci când analizează oportunitatea investirii în Republica Moldova, se uită la anumiți factori, factori de risc pentru el. Unul din factorii care stau în topul listei este, desigur, reglementarea relațiilor de muncă, accesul la forța de muncă calificată și la un preț, la un cost eficient pentru investitor. La momentul actual Republica Moldova deja nu mai este competitivă la acest capitol – nu este forța de muncă atât de calificată, nici nu este atât de disponibilă. Și atunci, unul din lucrurile evidente pe care ar putea să facă Guvernul este să liberalizeze această piață, să o facă mai puțin reglementată”.

Europa Liberă: Alte urgențe, care ar fi? Urgențe, lucruri care ar fi absolut necesar să se întâmple, să se schimbe în timpul apropiat?

Mila Malairău: „Noi aceste urgențe sau aceste probleme, aceste constrângeri le-am divizat în trei capitole. În primul capitol, noi am reiterat problemele majore rezolvarea cărora le considerăm imperative pentru îmbunătățirea climatului investițional. Deci, în primul și în primul rând, noi ne-am referit la instituirea statului de drept, la eliminarea corupției, eliminarea economiei tenebre și reforma justiției. Acestea sunt problemele stringente. Toți membrii noștri, de fiecare dată când îi rugăm să ne spună constrângerile majore care le stau în calea desfășurării businessului, le menționează pe astea ca fiind unele de bază.

Dacă m-aș referi la factorul economii tenebre, vreau să spun că economia tenebră face ca companiile care își desfășoară businessul într-un mod transparent și etic să devină necompetitive față de celelalte care își desfășoară businessul în umbră, să zic așa, în economia tenebră. Deci, și din perspectiva concurenței sănătoase în Republica Moldova acest fenomen al economiei tenebre considerăm noi că trebuie să fie permanent abordat, permanent să lupte Guvernul cu el.

Din alte urgențe avem două capitole. În primul capitol noi ne-am referit la perspectivele trans-sectoriale, perspective care vizează orișicare business de la mic la mare în Republica Moldova și am identificat câteva: politica de reglementare, politica fiscală și vamală, politica de concurență, cum am spus mai devreme, reglementările în domeniul pieţei muncii și a învățământului, politica comercială și accesul pe piață al bunurilor, dar și un aspect foarte important cum sunt litigiile dintre stat și investitor. Să știți că în anii precedenți au existat mari probleme pentru investitori în a aborda litigiile pe care le aveau cu instituțiile de stat. Deci, nu se găsește nimeni responsabil să susțină investitorul atunci când nu poate să-și găsească dreptate în a rezolva un litigiu pe care îl are în poziție de investitor cu instituțiile statului.”

Europa Liberă: Iată, am asistat nu demult la un fel de litigiu de stat dintre mediul de afacere de pe domeniul sănătății, vă amintiți, și Guvern. Mă refer la deficitul acela de medicamente, consumabile în spitale, am impresia că mai continuă această situație, și era cauzat de problemele pe care le are businessul din cauza devalorizării leului, importatorii de aceste medicamente. Iată pe acest exemplu ați putea să ne explicați de ce afirmați că atunci când se întâmplă un litigiu din acesta businessul, practic, nu are nicio pârghie de a-și face poziția auzită în fața statului?

Mila Malairău: „Ca să-și facă businessul poziția auzită ar trebui să existe anumite platforme de dialog: fie sectoriale, fie pe lângă anumite autorități. Aceste platforme de dialog, de fapt, există în persoana organizației noastre – noi, AmCham, participăm în foarte multe din ele. Nu însă toate sectoriale, toate industriile au asemenea platforme. Eu pot să spun în domeniul sănătății că undeva dialogul cu autoritățile relevante este unul defectuos și ar trebui, totuși, să existe în acest domeniu platforme care să lucreze constant și în care să fie activ dezbătute anumite probleme sau anumite litigii care se ivesc între operatori, agenți economici din industria farmaceutică și instituțiile relevante. Pe alte domenii există asemenea platforme.

Oricare agent economic, în momentul în care vede că autoritatea nu respectă un cadru de reglementare existent, desigur că ar avea posibilitatea să atace în instanță această nerespectare a legislației. Or, ce ne dorim noi ca să nu fie nevoie ca agentul economic să atace în instanță faptul nerespectării legii cadrului de reglementare de către instituții. Ceea ce ne dorim noi este ca astfel de situații să fie rezolvate într-un dialog pe cale amiabilă. De exemplu, cei care activează în industria farmaceutică de mai multe ori s-au adresat anul precedent către ministrul Sănătății, către prim-ministru ca să-i atenționeze asupra faptului că nu se respectă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Această solicitare, această cerere de a fi examinată problema respectivă a fost ignorată, cu părere de rău.

Deci, noi vrem să existe, poate, un mecanism neutru care să abordeze anumite probleme, anumite legi care intervin atât la nivel de industrie, cu autoritatea respectivă, sau la nivelul unor companii individuale care au un litigiu cu o anumită autoritate individuală ca să nu escaladeze conflictul respectiv până la instanța de judecată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG