Linkuri accesibilitate

„Moldovenii au încredere foarte mare în Biserică, dar de fapt trăiesc credința mai mult la nivel trupesc”


O discuție despre semnificația sărbătorilor de Paști și a percepției Bisericii ortodoxe în R. Moldova cu expertul Victor Gotișan.

Europa Liberă: Aș fi vrut să începem cu semnificația Paștelui. Paștele nu este doar ceea ce se vede, doar ouăle roșii, doar cozonacul și nici măcar postul. Ce înseamnă, de fapt, Paștele?

Victor Gotișan: „Dacă pornim de la etimologia cuvântului, putem împărți Paștele în două părți: cel care vine de la iudei și cel care vine de la creștini. De fapt, creștinii au adoptat într-un fel Paștele iudeilor, însă l-au transformat. Dacă pentru iudei era altceva în mijlocul semnificației, pentru creștini, cum bine se știe, este Isus Hristos. Mai corect ar fi de spus Învierea lui Hristos, dar nu Paștele. Este sărbătoarea creștină care stă în centrul creștinismului. Este un fel de nucleu în jurul căruia se învârte totul. Există Paștele, iar după se instituie și se stabilesc toate sărbătorile, tradițiile, obiceiurile. Nu știu dacă putem delimita clar sărbătoarea asta în una laică și una religioasă. De fapt, vine de la creștinism.”

Europa Liberă: Totuși, sărbătorile pascale ne duc cu gândul, fără să vrem poate, la toate cele necesare pentru a avea o masă îmbelșugată, deși poate normal ar fi să ne pregătim și din punct de vedere spiritual. Cum ar trebui să se pregătească spiritul omul de sărbătoarea Învierii?

Victor Gotișan: „Paștele, cum spuneam, este o sărbătoare a Învierii. Tocmai din acest motiv, sărbătoarea este în perioada de primăvară când totul răsare. Practic, este o conexiune cu natura, adică totul înverzește, totul se trezește la viață.

Omul când sărbătorește Paștele trebuie să reînvie, trebuie să se transfigureze, altfel spus. Trebuie să devină un om nou din punct de vedere spiritual. Și aici nu vorbim numai de post. Trebuie să fie curat, împăcat, în primul rând, cu sine însuși, dar și cu cei din jur. Aceasta se face prin intermediul mai multor, să zicem, instrumente. Este postul, care nu trebuie înțeles doar ca mâncare, renunțare la anumite bucate, cum de foarte multe ori este înțeles la noi. Ne abținem de la anumite bucate sau feluri de mâncare, dar nu și de la fapte rele, gânduri și vorbe rele.

Omul trebuie să facă acte de milostenie, fapte buna, să ajute. Bineînțeles, avem foarte mulți oameni care trebuie ajutați și, de ce nu, acesta ar fi un prilej pentru a-i ajuta. Moldovenii au încredere foarte mare în biserică, cum se vede și în sondaje, dar de fapt ei trăiesc biserica și credința mai mult la nivel trupesc, material. Pentru ei Paștele începe să devină ceva care se măsoare în mâncare, în bucate. Paștele este întâi de toate o sărbătoare creștină, care trebuie să înceapă cu mersul la biserică.”

Europa Liberă: Dar, în general, cât de mult contează religia în societatea moldovenească modernă, dincolo de ce arată sondajele de opinie?

Victor Gotișan: „Religia ortodoxă este una din cele mai influente în Republica Moldova. Biserica se bucură în continuare de un procent foarte mare de încredere în rândul populației. Ultimul sondaj arată în jur de 70-75 la sută. Ceea ce este un rodaj față de 3, 4 ani în urmă cu aproximativ 10%. Spre comparație, de exemplu, în Germania cea respectată sau cea mai de încredere instituție în rândul populației este Curtea Constituțională. Noi, însă, încercăm să credem în ceva transcendental.”

Europa Liberă: Dar poate că cetățenii moldoveni au încredere în biserică pentru că nu ar avea încredere în alte instituții ale statului?

Victor Gotișan: „Bineînțeles, aici vorbim și de un anumit fel de încredere în biserică, pentru că oamenii își imaginează că vor fi ajutați oarecum. Și asta vine din perspectiva că nu au încredere în alte instituții care trebuie să fie funcționale.

Omul, de cele mai dese ori, apelează la transcendental doar atunci când nu-și poate rezolva problemele cotidiene prin intermediul unor instituții care ar trebui să se ocupe de aceste probleme. Biserica, în acest sens, bănuiesc că este un fel de refugiu pentru oamenii confruntați cu problemele lor de zi cu zi. De fapt, este o încredere care nu semnifică neapărat că cei 70-80% merg la slujbe, respectă cultul bisericii ortodoxe întocmai.

Din câte îmi amintesc, în jur de 80% spun că au încredere în biserică, dar, de fapt, 3-5% merg în fiecare săptămână la biserică. Declarăm că biserica este o instituție de mare încredere, dar pe de altă parte oarecum o neglijăm sau nu o respectăm. Avem încredere în ea doar cu cuvântul, nu și într-adevăr.”

Europa Liberă: Dar cum ați defini, astăzi, nevoia de religie? cât de important este să păstrăm tradițiile?

Victor Gotișan: „Tradițiile trebuie respectate și religia, inclusiv. Doar că despre religie este foarte complicat de vorbit pentru că credința se trăiește, dar nu se discută. Ea este importantă, însă nu trebuie impusă. Omul trebuie să o aleagă de bună voie și să facă de bună voie ceea ce dorește în aspectul acesta a credinței și a religiei.”

Europa Liberă: Mai au același impact, în era, să zicem, rețelelor de socializare, a internetului, credința, religia în rândul tinerilor, mai cu seamă?

Victor Gotișan: „Cred că au impact. Nu trebuie să privim din perspectiva asta că noile tehnologii, rețelele de socializare, ca instrument, sunt în defavoarea religiei. Nu. Acesta este un instrument. Biserica, cred eu, ar trebui să aibă capacitatea să folosească acest instrument pentru a-și mări adepții, de ce nu, pentru a se face cunoscută și pentru a-și populariza valorile. La fel și cu, de exemplu, cuțitul. E un simplu instrument pe care poți să-l folosești în diferite moduri. Cu el poți să tai pâine, bunăoară, să-l folosești în bucătărie. Dar poți să-l utilizezi și într-o crimă, un omor.”

XS
SM
MD
LG