Linkuri accesibilitate

În lume și în Republica Moldova.

La încheierea unui post atât de lung, mâncărurile nu pot fi decât, pe cât de consistente, pe atât de simbolice. De aceea, festivitățile de Paști includ mai peste tot carne de miel, Iisus fiind "Mielul lui Dumnezeu", și ouă pictate, simbol al fertilității.

Carnea de miel, drobul, pasca și ouăle pictate sunt astfel comune tuturor ortodocșilor. La fel sunt comune postul și interdicțiile culinare, majoritatea similare cu cele ale catolicilor.

In realitate, în Vinerea mare, la mulți ortodocși este post negru, adică nu se mănâncă nimic. La catolici, peștele este permis în Vinerea mare, în așteptarea mesei de Înviere, când se vor putea mânca și ouă, ouăle fiind interzise în postul Paștelui.

Ouăle pictate sau înroșite sunt o tradiție generalizată. Variază în general doar desenul sau procedura colorării. Armenii, de pildă, fierb ouăle cu ceapă roșie, ceea ce le dă o culoare sângerie foarte închisă. La fel fac și grecii. In Grecia, tsoureki e painea traditionala de Paste, nelipsita de pe mese. Sunt un fel de pască, impletite si asezonate cu aroma de portocale si cu un condiment din sâmburi de cirese.

La fel, teoretic grecii fac numai de paști o ciorbă din măruntaie de oaie pe care o numesc maghiritsa.

Comunitatea culturală balcanică a influența foarte mult meniul de Paști. Drobul si friptura de miel, ouăle rosii, cașul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, pasca umpluta cu branza si smantana, sau cu ciocolata, toate acestea sunt comune românilor și majorității balcanicilor.

Și in Germania exista însă tradiția fripturii de miel, ce simbolizeaza inocența, alaturi de care se mai serveste si Bunter Osterkuchen, un tort foarte colorat, decorat cu oua dulci.

În Polonia, obiceiul impune ca barbatii sa nu participe la pregatirile pentru Paste, si aceasta deoarece superstitia le face pe femei sa se teama ca nu le-ar creste cozonacul.

În Franța, în Duminica Paștelui, se pot trage din nou clopotele, care se opriseră în ultimele trei zile. La pranz, copiii merg in gradini si cauta aceste comori lasate de clopotele binecuvantate.

În Italia, nu lipseste de pe masa de paste colomba pasquale, un fel de cozonac ce se pregateste in forma de porumbel. dar nici pane di Pasqua, o pâine sărată, umpluta cu prosciutto, verdeturi si oua fierte tari.

Ca o curiozitate: georgienii obișnuiesc să meargă la masa de Paști la iarbă verde în cimitire, mâncând și bând și oferind libații celor decedați.

În sfârșit, un obicei neculinar de Vinerea Mare: în fiecare an, în Filipine, în Vinerea Mare, curajoșii reproduc suferinta Mantuitorului prin crucificari adevarate. Obicieiul este însă unul relativ recent, datând abia de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, iar odată cu globalizarea turismului de masă a căpătat dimensiunile unui spectacol popular.

----------

Sărbătorile pascale ne duc cu gândul, fără să vrem, la toate cele necesare pentru o masă îmbelşugată, deşi poate normal ar fi să ne pregătim şi din punct de vedere spiritual. Această idee am desprins-o discutând cu oamenii prinşi de febra cumpărăturilor la Piaţa Centrală din Chişinău. I-am întrebat ce nu ar trebui să lipsească pe masa de sărbătoare a creştinului ortodox din Moldova?

„Şi ca şi, dar pasca şi ouă roşii asta e tradiţie. Carnea de miel neapărat, nu ştiu de ce, aşa am apucat din bătrâni. Cucoş nu se taie. Găină, carne de pasăre asta fără vorbă. Ne mai permitem şi sarmale, ca la moldoveni.”

„Punem de toate pe masă: carne, ouă, peşte, răcituri.”

Europa Liberă: Observăm că preţurile cresc, salariile rămân mici, leul scade. Toate acestea vă fac să renunţaţi la ceva?

„Cât de puţin nu primim, dar ne străduit nu câte mult, dar de toate să avem pe masă.”

„Ne lăsăm de altele. Cum să nu mâncăm sfinţit la ziua asta că e o dată în an. Eu sunt de la ţară, din raionul Şoldăneşti tocmai. La ţară se deosebește prin simplitate, prin curăţenie, sufletească am în vedere.”

Europa Liberă: Dar dvs. cum vă pregătiți sufleteşte, spiritual, de sărbătoare de Paşti?

„Ne ducem toată săptămâna la biserică. Ne pocăim. Până acum ne-am împărtăşit. Nu am postit pentru că din păcate nu îmi permite sănătatea.”

„Am mai mers la biserică, ne-am mai împărtășit. Când ţinem post, când nu. Mai bolim.”

Ce e tradiţie şi ce e religie în tot acest festin pascal? L-am întrebat pe expertul în teologie Victor Gotişan:

„Nu pot să spun că trebuie neapărat să ai anumite bucate pe masă. Bine, există nişte tradiţii, cutume particulare care ţin de o anumită comunitate. Nu cred că trebuie impuse la nivelul întregii religii. Bunăoară cum se vehiculează că pe masa de Paşti neapărat trebuie să fie miel sau altceva. Omul trebuie să pună pe masa de paşti ceea ce are. Moldovenii au încredere foarte mare, cum se vede şi în sondaje, în biserică, dar de fapt ei trăiesc biserica şi credinţa mai mult la nivel trupesc, sau material. Pentru ei Paştele începe să devină ceva care se măsoară în mâncare, în bucate. Paştele este în primul rând o sărbătoare creştină care trebuie să înceapă cu mersul la biserică.”

Mai mulţi experţi spun că inevitabil paştele arată altfel într-o societate de consum, într-o societate de piaţă, societate care nu este opusă însă în totalitate unor practici religioase. Iar în mare parte cetăţenii moldovenii rămân tradiţionalişti în privinţa obiceiurilor legate de Sărbătorile Pascale.

XS
SM
MD
LG