Jurnalistul şi analistul politic Anatolie Golea este de părere că asumarea de răspundere a guvernului pentru pachetul de legi bugetare, prezentată de autorităţi drept o măsură anticriză, este de fapt o mişcare care nu se încadrează în principiile democraţiei şi a transparenţei necesare la adoptarea unor asemenea legi. Anatolie Golea observă că deşi legislaţia permite adoptarea legilor prin asumarea răspunderii de către guvern, în cazul legii bugetului un alt articol din Constituţie indică faptul că parlamentul este unica instituţie care poate adopta bugetul de stat:
„Este stranie această decizie şi ea desigur este orientată spre a asigura o netransparenţă, pentru că bugetul de stat şi mai ales politica bugetar-fiscală poartă un caracter vădit anti social. Guvernarea nu a dorit în ajun de alegeri locale să prezinte acest proiect în mod deschis, să iniţieze discuţii în parlament şi să afle mai multă lume, deci oamenii vor fi puşi în faţa faptului împlinit că trebuie să plătească cu 50 la sută mai mult în fondul rutier, că vor fi alte impozitări care până acum nu au fost.”
De asemenea, Anatole Golea remarcă lipsa de dialog cu cei care, de fapt, contribuie la formarea bugetului, oamenii de afaceri şi patronatele care îi reprezintă, sindicatele:
„Eu văd aici, ca şi în cazul acelui proiect de lege de tristă faimă cu modificările în Codul Audiovizualului, văd aici o tendinţă de a limita participarea societăţii civile, a sindicatelor şi patronatului în procesul de elaborare a bugetului. Asta este grav şi decizia a fost adoptată în mod ad-hoc, este evident. Da, pe de o parte este posibil de modificat anumite cifre, dar este vorba în principal despre politica bugetar-fiscală, care stabileşte clar taxele, accizele, impozitele către persoanele fizice şi juridice, şi aici nu cred că se mai poate de schimbat ceva.”
Referindu-se la acelaşi subiect, directorul Agenţiei de Presă IPN Valeriu Vasilică le dă dreptate celor care critică graba guvernul de a-şi asuma răspunderea pentru legile bugetare, dar şi celor care justifică nevoia urgentării procesului de adoptate a bugetului.
„Poate că ar fi trebuit de urgentat în acest fel sau în altul adoptarea bugetului, dacă guvernarea nu a fost în stare să urgenteze în mod firesc. Multe lucruri pe interior şi pe exterior ţin de lipsa sau prezenţa bugetului şi a politicii bugetar-fiscale. În acelaşi timp, nu au avut dreptul ca până la momentul asumării responsabilităţii să comunice atât de prost cu societatea, cu patronatele, cu sindicatele.”
Vorbind despre un alt subiect care a marcat această săptămână şi anume reţinerile efectuate de Centrului Naţional Anticorupţie într-un dosar ce vizează achiziţiile publice, Valeriu Vasilică şi-a exprimat speranţă că de această dată este vorba de o reacţie la infracţiuni reale şi nu de o încercare de a mima combaterea corupţiei:
„Suntem aproape în campanie electorală şi trebuie să ţinem cont şi de această circumstanţă. Speranţa este că lucrurile sunt adecvate unei situaţii marcate de corupţie în Republica Moldova şi poate că de data asta mu este influenţat politic. Suspiciunile ar trebui să dispară mult mai înainte . Finalitatea nu cred că este prea aproape. Chiar şi în condiţii fireşti asta poate dura şi câteva luni, poate un an sau chiar doi. Cred că ne trebuie dovezi pe parcurs că acest lucru nu are vreo legătură cu politicul, cu comanda politică de exemplu.”
