Linkuri accesibilitate

Opiniile unor producători moldoveni din agricultură (Ziare.com)


Oligarhii la ucraineni și români („22”; Hotnews.ro).

Moldovenii n-au reușit să-și salveze agricultura cu ajutorul Uniunii Europene după ce Rusia a interzis importurile din țările învecinate, deci inclusiv din Moldova. Site-ul ziare.com publică opiniile unor producători din agricultură - antreprenori cu mari ferme de mere, de pildă - care își evaluează dezastrul. Articolul arată de asemenea că, deși Uniunea Europeană a încheiat în septembrie un acord prin care micii fermieri din Republica Moldova dobândesc acces pe piața comunitară, doar România le-a sărit în ajutor. Prea puțin: Moldova a exportat către România 4000 de tone de mere dintr-o producie de 400.000 de tone.

Oligarhii fac obiectul a două comentarii din presa de azi. In articolul lui Armand Goșu, din revista 22, e vorba despre oligarhii ucraineni, pe care chiar se bazează mare parte din economia și chiar politica țării. Însuși președintele Petro Porosenko este un oligarh, era numit „regele ciocolatei”. Asa s-ar explica faptul ca poziția occidentalilor față de influența oligarhilor ucraineni diferă de cea adoptată când a fost vorba de alte state. Europenii și Statele Unite au încercat nu să-i îndepărteze pe oligarhi, ci să-i câștige de partea bună a lucrurilor, iar faptul că au reușit în oarecare măsură ar fi dat o lovitură serioasă Moscovei, arată Armand Goșu. El întoarce însă moneda și pe cealaltă parte: ce succes ar putea avea într-o astfel de țară o campanie anticorupție după model românesc? Probabil că modest. În articol se semnalează și alt element specific Ucrainei: „Dacă în Rusia, scrie Goșu, fundamentele culturii politice vin din Bizanț și Imperiul mongol, cultura politică din Ucraina se inspiră din cea poloneză medievală, deci occidentală. Cazacii, de la ale cărei tradiții se revendică elita de azi, au gravitat pe orbita Marelui Ducat Polono-Lituanian și nu a Marelui Cnezat al Moscovei. De aici și ethosul politic cu totul diferit al ucrainenilor de al rușilor”.

Despre oligarhii români se vorbește în articolul semnat de Dan Tapalagă pe site-ul Hotnews. Mai precis, despre necesitatea de a le confisca averile obținute prin corupție - când este cazul, firește. Tapalagă prezintă sistemele folosite în Statele Unite, de 31 de ani și respectiv în Franța, de patru ani. ÎN America sunt mai mult instituții care se ocupă de acest lucru, iar regula este că o parte din banii obținuți din valorificarea bunurilor confiscate finanțează instituțiile respective. Cealaltă parte - infinit mai mare, se întoarce la cei păgubiți de infractori. În Franța, este permisă confiscarea averilor mai mici de 500.000 de euro înainte de pronunțarea unei sentințe definitive. Or România abia acum se gândește să înființeze o agenție care să se ocupe de confiscarea și valorificarea bunurilor celor condamnați pentru corupție. În clipa de față, această sarcină revine Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, ANAF, care nu face mai nimic. Cheia reușitei este să nu se confiște bunuri care niciodată nu vor putea fi valorificate, ci dimpotrivă, și să se facă o evaluare corectă a lor.

XS
SM
MD
LG