Linkuri accesibilitate

Marin Alla: „Mediatorul comunitar este un element de bază în stabilirea dialogului și a încrederii”


Copii romi la Schinoasa

Copii romi la Schinoasa

Interviul dimineții cu președintele Uniunii Tinerilor Romi din R. Moldova.

În R. Moldova se încheie săptămîna dedicată incluziunii romilor. Datele cu care operează autoritățile arată că romii sînt considerați în continuare unul din cele mai vulnerabile și marginalizate grupuri din R. Moldova. Lipsa poliței de asigurare sau a actelor de identitate sînt doar cîteva dintre provocările din calea comunității rome. Tocmai pentru a le rezolva, în urmă cu doi ani, autoritățile au decis instituirea așa-numiților mediatori comunitari. Aproape 50 la număr în localitățile cu o populație romă mai mare de 150 de persoane.

La microfonul Europei Libere, președintele Uniunii Tinerilor Romi din R. Moldova, Marin Alla, constată că angajamentele autorităților nu au fost duse la bun sfîrșit.

Marin Alla: „Prin serviciul mediatorilor comunitari, Guvernul Republicii Moldova are posibilitatea să soluționeze problema romilor sub aspectul sănătății, în domeniul educației și în domeniul asistenței sociale, și a muncii. Mediatorii cu care a fost pornită instituţionalizarea din 2013 au ajuns la numărul de 21 de angajaţi în 19 comunități. Însă, din păcate, ne trezim acum că acești mediatori, o bună parte din ei, nu mai sunt angajați sau nu mai sunt salarizați, cu toate că există regulament-cadru în privinţa angajării.

Tot procesul de instituționalizare a mediatorului comunitar este în vigoare și a trecut prin Guvern, și prin Parlament, au fost modificări aprobate în Legea asistenței sociale, în Legea administrației publice locale, dar factorul uman și atitudinea față de romi din partea consilierilor și din partea primarilor contribuie ca acești mediatori să nu mai fie salarizați din bugetul local.”

Europa Liberă: Domnule Marin Alla, pentru ascultătorii care, poate, sunt familiarizați mai puțin cu munca și rolul mediatorilor în localitățile despre care vorbiți, haideți să le explicăm de ce este și era important ca acești mediatori în continuare să se regăsească în funcțiile în care au fost trimiși?

Marin Alla: „Mediatorii comunitari sunt persoanele care trebuie să faciliteze accesul administrațiilor publice locale, vorbesc, de fapt, de toate instituțiile administrațiilor publice locale și centrale în comunitatea de romi cât și invers, comunitatea romă să ajungă la instituțiile statului. Pe motiv că comunitatea romă este una închisă, dialogul nu este unul constructiv. Pentru a avea un dialog constructiv vine această funcție - mediatorul comunitar, - care facilitează discuția și facilitează, inclusiv, încrederea, pe de o parte și pe de altă parte.”

Europa Liberă: Și, din câte îmi aduc aminte, acest mediator comunitar urma să fie de etnie romă, care, pe de o parte știe bine problemele comunității rome, pe de altă parte, este școlit și văzut bine în ochii primarilor?

Marin Alla: „Foarte corect, și atunci această persoană, acest mediator comunitar este un element de bază în stabilirea dialogului și încrederii între ambele punți. Noi ne trezim că această punte nu va putea funcționa dacă nu vom avea acești mediatori comunitari.”

Europa Liberă: În 2013 vorbeam de 21 de mediatori, astăzi câți au mai rămas în funcție?

Marin Alla: „La etapa actuală cunoaștem că deja patru din ei nu mai primesc salariu și încă doi sunt în lista de a fi eliberați.”

Europa Liberă: Ați încercat de exemplu să mergeți la Consiliul Antidiscriminare sau mediatorii au încercat să-și apere cumva funcția, drepturile, dumneavoastră ați încercat să-i apărați?

Marin Alla: „Au fost trimise note informative către Guvern, note informative către primul-ministru, note informative inclusiv către președinții raioanelor din comunitățile din care fac parte și așteptăm ca această problemă să fie soluționată. Până la momentul actual este o simplă o motivare sub aspectul de a-și cere scuze, spun că bugetul este insuficient la scară națională, că nu sunt resurse financiare.

Resurse financiare se vor găsi dacă va fi voință politică și voință umană ...

Eu cred, și noi suntem siguri, că resurse financiare, 35 mii lei în comunitățile unde trebuie să lucreze și de unde vin mediatorii comunitari, se vor găsi dacă va fi voință politică și voință umană. Fără voință politică și fără voință umană nu se va soluționa această problemă.”

Europa Liberă: Adoptarea Legii privind egalitatea de șanse și instituirea unui consiliu de antidiscriminare a îmbunătățit cumva situația etniei rome în Republica Moldova? Putem spune că există deja un mecanism la care se poate apela cu încredere, care va aduce la un rezultat pentru a taxa anumite manifestări? Şi aici îmi amintesc de reacția unui concurent electoral în recenta campanie pentru parlamentare care și-a permis la un moment dat folosirea unui limbaj discriminatoriu împotriva comunității rome.

Marin Alla: „Da, și inclusiv și unele companii de televiziune se folosesc astfel de exemple: „ai cântat ca o țigancă” , acest lucru având un caracter discriminatoriu. Legea egalității șanselor este un mecanism și este un instrument cu care poți să-ți protejezi drepturile, iar ceea ce ține de etnicii romi, încă nu au reușit și nu sunt încă conștienți să folosească la maxim instrumentul dat.

Sper ca în anul 2015-2016 acest instrument va fi folosit la maxim, știu că doar a fost sesizat sau autosesizat Consiliul, inclusiv pe concurentul electoral de care vorbeam, dar, cu părere de rău, romii încă nu cunosc acest instrument. Noi venim în comunități și îi informăm despre care sunt instrumentele, pentru că există și Consiliul, dar există și Poliția și Procuratura, sunt instituțiile de drept care pot interveni în baza legilor existente inclusiv a Codului penal, inclusiv a Codului administrativ.”

Europa Liberă: Conform unui raport ONU, făcut public în 2013, romii erau considerați unul din cele mai vulnerabile și marginalizate grupuri din Republica Moldova. Datele de atunci arătau că circa 35% dintre romi dispun de poliță de asigurare medicală obligatorie, în comparație cu 71% din populația non romă. Vorbind de acte de identitate, de poliță de asigurare, care nu poate fi făcută fără un act de identitate, în 2013, Biroul de Relații Interetnice și Autoritățile publice locale erau într-un proces de identificare a romilor care nu dispun de acte de identitate în vederea facilitării procesului de documentare. Puteți să ne spuneți care este soarta acestui proces și câți romi au beneficiat de pe urma acestui serviciu?

Marin Alla: „Țin să menționez că acest raport care a fost lansat de către UNDP Moldova în 2013 este unul dintre cele mai veridice, pentru că el a fost făcut pe un eșantion destul de larg. Lucrurile nu s-au schimbat și așa cum spuneam anterior, în unele domenii lucrurile s-au agravat. Ministerul Tehnologiilor Informaționale a elaborat o hotărâre în care pe jumătate de an, romii au fost scutiți de plata serviciilor, iar aici a fost totuși o mică greșeală.

Pe de o parte s-a spus scutire, dar a fost tot generată în baza legilor existente, nu special pentru romi, doar au pus cuvântul rom. Romii când vroiau să ajungă la acest serviciu erau plăți pentru perfectare, era gratuit doar primul buletin. Cu părere de rău, restul analizelor și ce trebuia de făcut intervenea sub aspectul economic la familiile vulnerabile. Dar cine nu are documente, sunt persoanele care nu au case, care sunt vulnerabile, așa-ziși oameni ai străzii. Sau mai sunt o categorie de romi care nici nu știu când s-au născut sau care le este data de naștere.

Pot să vă spună că s-au născut vara, toamna, sau la Paști sau de altă sărbătoare. Ținând cont că este un grup foarte vulnerabil, care se agită rapid chiar și atunci când te duci să îi faci un act de caritate, să-i îmbunătățești situația, ești greu înțeles de ei. Din acest considerent nu s-a putut valorifica la maxim această inițiativă. Inițiativa dată a fost una bună, dar cu părere de rău am avut ceea ce am avut.

Ni se mai spune uneori, noi v-am oferit posibilitatea aceasta, voi nu ați utilizat-o, vă rog ne scuzați, închidem ușile. Înainte de a face o acțiune trebuie să vedem dacă acțiunea aceasta se va solda cu succes, trebuie să facem o mică cercetare, să vedem dacă într-adevăr reușim.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum ați răspunde celor care cred că omul sfințește locul și că, de fapt, familiile rome ar fi responsabile de situația în care sunt?

Marin Alla: „În toate comunitățile în care noi lucrăm, în cel mai direct mod le spun oamenilor de etnie romă că ei sunt responsabili pentru a-și schimba destinul, și nu este în mare parte responsabilitatea societății civile și mai ales, o mică parte joacă instituțiile statului, care trebuie să genereze politici adecvate în susținerea unui sau altui grup care este în dificultate. În mare

Oamenii trebuie să înțeleagă că este foarte greu să lucrezi cu un grup care a fost izolat sute de ani și care nu are o gândire constructivă...

parte, vina o poartă etnicii romi. Dar ei sunt acei care nu cunosc şi dacă încearcă să-și cunoască drepturile, dacă încearcă să pună în aplicare atât obligațiile cât și responsabilitățile, ei se confruntă cu respingerea din partea majorității.

Oamenii trebuie să înțeleagă că este foarte greu să lucrezi cu un grup care a fost izolat sute de ani și care nu are o gândire constructivă sub aspectul de a participa. Atunci când noi îl facem să conștientizeze, reușim să îl informăm că el este acel om care va contribui la beneficiul statului și al său propriu, lucrurile se vor schimba. Aici este nevoie de timp. Aici este nevoie de pași mici cu durată lungă, este nevoie de răbdare.”

XS
SM
MD
LG