Linkuri accesibilitate

„Când începem să luptăm cu propaganda antistatală rusă suntem acuzați după terminologia occidentală că „persecutăm libertatea de exprimare”


O discuție cu Ramunas Bogdanas, editorialist extern la agenția de știri Delfi de la Vilnius.

Care sunt pârghiile pe care le folosește Rusia pentru a manipula și a destabiliza societățile asupra cărora își îndreaptă atenția? Setul de instrumente pare să fie limitat – aceleași tactici sunt aplicate și în Republica Moldova, și în Ucraina, și în Țările Baltice. Despre cum acționează propaganda rusească în Lituania vorbește Ramunas Bogdanas, editorialist extern la agenția de știri Delfi de la Vilnius.

(Photo courtesy Delfi/T. Vinickas)

(Photo courtesy Delfi/T. Vinickas)

Ramunas Bogdanas: „Cea mai bună apărare a unui stat sunt cetățenii lui – cetățenii motivați, activi și care se simt parte a acestui stat. Și a

Cea mai bună apărare a unui stat sunt cetățenii motivați și a slăbi acest element este sarcina forțelor rău-intenționate...

slăbi acest cel mai bun element al securității statului este de fapt sarcina principală a celor care sunt rău intenționați în raport cu statul respectiv.

Și din acest punct de vedere reușita protecției statului ca atare depinde direct de dominarea și controlul asupra propriului spațiu informațional, un spațiu unde operează cei pe care îi putem denumi simbolic „ai noștri”, cât și forțele străine. „ai lor”.

Europa Liberă: Și ce impact au asupra stării de spirit și a motivării cetățenilor sursele mass media și cum pot fi ele utilizate în scopuri manipulatorii?

Ramunas Bogdanas: „Federația Rusă a înțeles de ceva vreme că acesta este un spațiu foarte important și acordă o atenție deosebită acestui domeniu. Occidentul conștientizează foarte greu aceste lucruri, pentru că Federația Rusă folosește foarte abil conceptele occidentale pe care le umple cu altfel de conținut, dar pretinde că este același lucru. Și atunci când noi începem să luptăm cu propaganda antistatală, suntem acuzați, folosind terminologia occidentală, că „persecutăm libertatea de exprimare”.

Europa Liberă: Cum se manifestă acest interes al Rusiei pentru spațiul informațional al țărilor din vecinătate, dar și din spațiul UE?

Ramunas Bogdanas: „Noua concepție a securității naționale a Federației Ruse spune că prioritatea politicii externe a Rusiei este spațiul post-sovietic, unde intră și Ucraina, și Georgia, și Țările Baltice și Republica Moldova. Principalele pârghii menționate acolo sunt diplomația economică – pe care o resimțim cu toții: Țările Baltice prin așa-numitele războaie de cașcaval, Republica Moldova și Georgia și Ucraina prin embargouri la vinuri, fructe și carne. Așa înțelege Rusia diplomația economică.

A doua prioritate este sfera informațională globală și influența prin soft-power. Însă principiul soft-power este eficient atunci când există un avantaj civilizațional. Rusia nu are acest avantaj și dacă acesta nu există, îi rămân doar presiunile.

În plus, Concepția subliniază obligația de a apăra drepturile concetățenilor ruși peste hotare – este o noțiune foarte abstractă care poate fi interpretată chiar absurd”.

Europa Liberă: Ce mecanisme a elaborat Lituania pentru a se proteja de aceste influențe din partea vecinului său Rusia, în special în domeniul surselor mass media?

Ramunas Bogdanas: „Ministerul Apărării al Lituaniei are un departament specializat pe analiza informațiilor și, în urma monitorizărilor, specialiștii de acolo au identificat zece domenii care sunt prioritar atacate din punct de vedere informațional de Rusia.

Ținta numărul unu este istoria Lituaniei, urmată de încercările de a discredita forțele armate, apoi UE și NATO, ca instituții. A patra țintă este calitatea Lituaniei de membru al NATO – ni se povestește cât de rău este asta și cât de mult costă. Al cincilea subiect sunt relațiile nu fără probleme dintre Lituania și Polonia.

Alte ținte sunt cultura, sportul, energetica, care este un domeniu în care Lituania a progresat spectaculos în ultimii cinci ani. Se speculează, de asemenea, oprimarea vorbitorilor de limbă rusă. Încă o temă foarte populară care este exploatată de pe vremea războaielor din Cecenia este faptul că teroriștii se antrenează în Lituania”.

Europa Liberă: Și cum se manifestă la modul concret activitatea Rusiei pe direcțiile pe care le-ați menționat?

Ramunas Bogdanas: „Unele priorități arată destul de inocent, cum ar fi, spre exemplu, influența asupra culturii. De exemplu, când vine dirijorul rus Valeri Gergiev pe data de 13 ianuarie – când Lituania comemorează victimele evenimentelor din 1991, când tancurile sovietice au dorit să înăbușe revolta oamenilor – și prezintă un concert cu piese foarte vesele. Nu se fac niciun fel de declarații, dar mesajul de fapt este – „potoliți-vă, uitați de evenimentele din 1991, bucurați-vă de viață”. Iar dacă cineva comentează ceva, i se reproșează – nu cumva sunteți împotriva lui Ceaikovski?

Alt aspect al manipulării prin cultură este legat de muzica pop rusească – de exemplu, interpreții de top din Rusia sunt de câteva ori mai ieftini decât un interpret mediu din Occident – Rusia e cea care sponsorizează turneele acestor interpreți în Țările Baltice, care ar fi foarte buni dacă nu ar cânta despre nostalgia pentru URSS în piesele lor.

Sau alt exemplu, când la TV sunt arătate filme cu Ceapaev și noua generație, din nou, se alimentează cu legende despre un oarecare Ceapaev, despre care în Norvegia, de exemplu, nu știe nimeni nimic și nici la noi în școli copiilor nu li se spune despre acest personaj. Dar vine televiziunea rusească și le arată că a existat un astfel de erou și pretinde că aceasta este o istorie a noastră comună pe care trebuie să o ținem minte”.

Europa Liberă: Și atunci, dacă aceste mecanisme sunt atât de subtile, cum pot fi ele contracarate, în special la nivel de mass media?

Ramunas Bogdanas: „Recomand instituțiilor de presă prudență maximă în preluarea știrilor din presa rusă. O știre eronată sau falsă poate crea o stare de spirit defavorabilă în societate. De exemplu, agenția lituaniană de presă DELFI a citat o declarație a secretarului general al NATO, preluată de pe agenție de știri rusească, precum că acceptarea Lituaniei în Alianță a fost o greșeală. Știrea a fost puternic tirajată și comentată în sensul că NATO a abandonat Lituania în fața pericolului rusesc. Spre seara, s-a constatat că oficialul NATO nu făcuse astfel de declarații, știrea a fost dezmințită, dar foarte puțină lume a mai văzut corectura – scopul urmărit de propaganda rusă fusese atins.

Un alt fenomen asupra căruia trebuie atrasă atenția sunt comentariile la știri și articole, cele de pe portalurile de Internet. La unul dintre articolele scrise de DELFI despre militarii lituanieni în Afganistan, 62% dintre comentarii erau negative și 38% pozitive. La o analiză mai atentă făcută de serviciile speciale de la Vilnius s-a văzut că jumătate dintre comentarii, adică peste 30%, au fost scrise de patru comentatori.

O altă pârghie este inducerea unei stări de nihilism a oamenilor în raport cu propria istorie, când se spune că noi suntem mici, nu putem face nimic singuri, trebuie să ne subordonăm cuiva mai mare. O altă teză care se încearcă să fie indusă cu insistență este că la putere în țară sunt doar hoți, că aceștia nu merită să ne conducă, că lucrurile merg din ce în ce mai prost și că cei de la putere trebuie debarcați...

Plus că se încearcă să se demonstreze faptul că Lituania – cred că e valabil și pentru Republica Moldova – are istorie comună cu Rusia. Și atunci când Putin spune că Ucraina nici măcar nu este un stat, pentru că istoric ține de fapt de Rusia – este punctul final al acestei strategii, care este foarte eficientă atunci când trebuie să-ți legitimezi pretențiile față de alt stat: „Păi și în secolul 12-13 aici erau rușii, așa că noi nu facem altceva decât să revenim acasă la noi”.

Același rol îl are și menținerea monumentelor lui Lenin și a altor activiști din perioada respectivă – rolul de ancoră în trecutul sovietic și de loc marcat ca sferă de influență unde Rusia va aspira mereu să revină.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG