Linkuri accesibilitate

Reportaj de Tamara Grejdeanu.

Raionul Leova este singurul raion din Republica Moldova unde serviciile de livrare a bioenergiei sunt prestate de un agent economic. Acest model de parteneriat public-privat funcţionează în 19 şcoli, grădiniţe şi alte instituţii publice din raion. Acest model pilot de asigurare a instituţiilor publice cu biocombustibil a fost lansat în cadrul proiectului „Energie şi Biomasă” susţinut de PNUD Moldova, iar unul din avantajele acestuia, spun experţii, este faptul că scuteşte autorităţile locale de grija întreţinerii centralelor. Tamara Grejdeanu a vizitat şcoala din satul Ceadâr, raionul Leova, beneficiară a acestui proiect şi relatează.

Este primul an în care gimnaziul din Ceadâr a înlocuit tradiţionala sursă de încălzire a clădirii - cărbunele, cu un biocombustibil. Până a fi pus în aplicare, proiectul încălzirii cu energie verde era tratat mai degrabă cu suspiciune de părinţii elevilor, spune directoarea şcolii, Aneta Iuzu, însă avantajele au fost resimţite odată cu startul sezonului de încălzire. Primul lucru care a făcut diferenţa a fost temperatura din sălile de clasă iar mai apoi, mărturiseşte directoarea, şi faptul că a scăpat de povara achiziţiilor de cărbune şi de cea a supravegherii procesului de încălzirea a instituţiei.

Toate aceste sarcini au fost preluate de agentul economic care a instalat centrala ce livrează energie şcolii, administraţia şcolii având în grijă doar plata facturii lunare. Comparativ cu ceilalţi ani, cheltuielile pentru încălzire nu au fost mai mici, observă directoarea, însă diferenţa de temperatură a fost majoră, întrucât în anii trecuţi elevii nu-şi lăsau mănuşile nici când scriau:

„Noi în trecut făceam economii, dar o făceam pe sănătatea copiilor. Mai puţini cărbuni procuram, tot ca să economisim, sâmbăta şi duminica nu se făcea focul, dar asta era şi în detrimentul păstrării sediului. Am planificat 130 de mii de lei din start, din luna octombrie şi am cheltuit mai puţin chiar. Acum un an, ca să ajung la o aşa temperatură, probabil că ar fi trebuit 160 de mii, dacă se făcea sâmbăta, duminica focul, dar noi sâmbăta, duminica, vacanţele nu făceam focul, dar acum e non stop.”

Astăzi, despre problemele anilor trecuţi, când se oprea frecvent încălzirea, aminteşte doar centrala veche din curtea şcolii, care seamănă mai degrabă cu sobele vechi din casele bunicilor.

Experienţa gimnaziului din Ceadâr este cunoscută şi altor instituţii de învăţământ din Leova spune preşedinta raionului, Efrosinia Greţu. Pentru că bugetele şcolilor se formează după numărul de elevi, acolo unde sunt puţini, administraţiilor le este greu să acopere cheltuielile pentru căldură, spune ea, aceasta fiind una din problemele cu care s-au ciocnit autorităţile locale în acest sezon:

„Primul risc al nostru a fost că nu toate instituţiile au avut surse financiare îndeajuns programate, pentru că nu este secret, nu totdeauna în trecut, agentul termit ori temperatura corespundea cerinţelor igienico-sanitare în instituţiile noastre, asta nu-i secret. La livrarea agentului termic în instituţii, administraţiile întotdeauna au avut posibilitate să mai facă economii, dar astăzi avem altă realitate şi este corect. Pentru condiţii bune, trebuie şi să plătim.”

Pentru construcţia celor 19 centrale din raion au fost investiţi peste 500 de mii de euro, cea mai mare parte a contribuţiei revenindu-i agentului economic, restul fiind suportul UNDP Moldova şi al Consiliului Raional. Centralele termice de ardere a peleţilor vor fi gestionate de compania care a câştigat licitaţia, timp de 11 ani. Directorul companiei, Valeriu Pleşca, fost ministru al Apărării crede că acest model de parteneriat-public privat merită să fie extins, întrucât prezintă beneficii atât pentru agentul economic, cât şi pentru beneficiar:

„Este indiscutabil că atunci când pot fi utilizaţi carburanţii locali, factorii decizionali şi manopera din ţară, astfel de soluţii sunt net superioare altora. Noi livrăm combustibilul, noi gestionăm procesul şi asigurăm conform normelor sanitare livrarea serviciului, serviciul care presupune în timp de zi, temperatura în auditorii, seara, noaptea, sâmbăta, duminica, este un grafic special care este asigurat.”

De altfel, la sfârşitul acestei săptămâni UNDP Moldova va lansa o competiţie similară, după modelul parteneriatului public privat pentru încă 7 raioane din Republica Moldova. Alexandru Ursul , managerul proiectului „Energie şi Biomasă” explică care sunt condiţiile de participare la concurs:

„Trebuie să se observe o pregătire instituţională şi o capacitate a raionului de a implementa asemenea servicii, să aibă şi biomasă locală care să poată fi produsă pentru a încălzi obiectele publice, să aibă o deschidere a instituţiilor publice pentru a primi un aşa serviciu. Şi a treia condiţie este că ei trebuie să completeze un plan al prima lor viziune, ca să vedem cât de clară le este calea pe care trebuie să meargă, un plan de a implementa un parteneriat public-privat.”

Alexandru Ursul mai spune că modelul parteneriatului public privat este răspândit şi funcţionează cu succes în multe ţări europene, precum Austria, Polonia sau Danemarca. El observă că beneficiarii, care sunt instituţii publice se adaptează mai greu noilor condiţii de prestare a serviciilor de încălzire, însă, în opinia sa, piaţa din Republica Moldova se va adapta treptat costurilor, pentru că diferenţa o face calitatea serviciilor prestate.

XS
SM
MD
LG