Evgheni Şevciuk, preşedintele autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, a acordat un rar interviu unei publicaţii de la Chişinău. Fiind intervievat de Vladimir Soloviov de la „NewsMaker”, Şevciuk vorbeşte între altele despre situaţia din Ucraina. „Unele forţe politice doresc extinderea conflictului în care poate fi atrasă Ucraina. Noi nu vrem război cu nimeni şi am făcut în mod repetat declaraţii în acest sens”. „Vreau să spun, însă, - a adăugat liderul transnistrean, - că, în ciuda faptului că Ucraina este un stat mare, în comparaţie cu Transnistria (adică are, numeric, forţe armate mai mari), istoria arată că lupta împotriva poporului nu a fost câştigată de nicio armată […] Suntem pregătiţi pentru relaţii de bună vecinătate, cooperare constructivă, sperăm că partenerii noştri din Ucraina, cel puţin cei care iau decizii, să înţeleagă situaţia în profunzimea ei adevărată. Noi chemăm autorităţile ucrainene să retragă forţele armate de la graniţă şi să nu tensioneze situaţia”, a spus dl Şevciuk. Demnitarul transnistrean a mai precizat că „Transnistria, la rândul ei, nu concentrează nici un fel de formaţiuni militare la frontieră, în pofida situaţiei complicate care se creează”.
„Ziarul Naţional” citează o declaraţie a fostului preşedinte al României, Traian Băsescu făcută într-o emisiune la postul TV „B1” din Bucureşti după o vizită efectuată săptămâna trecută în Republica Moldova la invitaţia şefului statului Nicolae Timofti. „Pentru noi, totul este pierdut acum în Republica Moldova”, a declarat fostul lider de la Cotroceni. „Privind la situaţia din regiune, ce s-a întâmplat în Ucraina, se ştie că s-a creat un zid între Republica Moldova şi Ucraina, pe de o parte, şi Uniunea Europeană pe de altă parte. [..] Semnalul Moscovei a fost foarte clar, orice drum al Ucrainei către UE înseamnă intervenţie militară. Nu îi vor lăsa, au nevoie strategic de acest tampon între Federaţia Rusă şi NATO”, a declarat dl Băsescu, adăugând că şi Republica Moldova e de mult pusă sub control, prin conflictul transnistrean.
Într-un articol publicat de „Adevărul” şi semnat de Răzvan Voncu se menţionează că „publicitatea nu este considerată, în niciun document european sau internaţional vizând protecţia minorităţilor, un domeniu cu impact asupra identităţii acestora. Pe cale de consecinţă, peste tot în Europa, publicitatea se practică exclusiv în limba oficială”. Potrivit autorului, „în Republica Moldova, publicitatea trăieşte în continuare, în mod absurd, în epoca „bilingvismului moldo-rus” a lui Bodiul (unul dintre cei mai longevivi lideri comunişti în Moldova sovietică). Argumentul că aproximativ 20% din populaţie e rusofonă nu are nici o valoare, întrucât populaţia rusofonă nu cumpără limba anunţului, ci produsul. Este unul dintre aspectele cele mai supărătoare ale spaţiului public…”, mai spune dl Voncu.
Într-un interviu pentru agenţia de stat „Moldpres”, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, optează pentru majorarea salariilor în educaţie. „Profesorii trebuie să aibă salarii decente pentru a-şi concentra toată atenţia către elevi şi pentru a se dezvolta. Pentru a schimba starea de lucruri la acest capitol e nevoie de o nouă lege a salarizării, care să sprijine eforturile depuse şi să răsplătească profesorii care tind spre performanţă şi creştere profesională. Detaliile tehnice ale noului mod de finanţare sunt elaborate la nivel de experţi şi vor fi prezentate pentru discuţii publicului larg atunci când vom considera că am găsit o soluţie optimă”.
„MoldStreet” publică un interviu cu profesorul şi horticultorul american Lynn Long, „un guru internaţional în producerea cireşelor”. Potrivit profesorului, un bun cunoscător al realităţilor moldovene, „Moldova are un sol excelent şi o tradiţie îndelungată în domeniul producerii fructelor. Fermierii moldoveni par a fi decişi, de asemenea, să se stabilească pe pieţe noi şi să preia iniţiativa, dacă vor exista oportunităţi ce le vor permite acest lucru”. În acelaşi timp, consideră dl Long, „un dezavantaj este idea că Moldova nu are nevoie să producă fructe de calitate bună sau să-şi bată capul de infrastructura post-recoltare, deoarece întotdeauna va exista posibilitatea de a vinde în Rusia.” „Această convingere este greşită. În loc să mizeze pe posibilităţi limitate, producătorii ar trebui să exceleze în orice fac, astfel încât să poată accede pe orice piaţă şi să câştige o reputaţie internaţională de cultivatori ai celor mai bune fructe”, spune profesorul american.
Editorialistul Nicolae Negru îşi întitulează articolul său de fond din „Ziarul Naţional”, articol consacrat problematicii apărute în jurul raionului Taraclia, „Bulgar Yeri” (aluzie directă la autonomia găgăuză numită în limba găgăuză „Gagauz Yeri”, RO: „pământ al găgăuzilor”). Autorul începe cu precizarea că, potrivit propunerii votată în Parlament în principiu de PDM şi PSRM, „Raioanelor care au o importanţă deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi pentru istoria şi cultura statului, prin lege li se poate atribui statutul de raion naţional-cultural”. „Ce vor cu adevărat liderii de la Taraclia nu este nici măcar autonomie administrativă, care le suplimentează responsabilităţile şi se poate obţine în cadrul reformei administraţiei publice locale, prevăzute în Acordul de Asociere a R. Moldova cu UE. Ei îşi doresc doar „indestructibilitatea” raionului. Ca acesta să fie declarat „vacă sfântă” şi să nu fie inclus în planurile de reformare administrativ-teritorială a Republicii Moldova”, menţionează între altele autorul. Potrivit editorialistului, „dacă privim Republica Moldova ca un stat normal, nu e normal să-i împărţim teritoriul după regulile unui puzzle etnic, cu configuraţii bizare, în detrimentul unităţii, dar şi al elementarelor principii de administrare”.
