Linkuri accesibilitate

Copiii cu dizabilități din regiunea transnistreană. Cine are grijă de ei și mai ales cum


OSORC, singurul centru de reabilitare non-guvernamental din auto-proclamata republică transnistreană, este frecventat de câteva zeci de copii și adolescenți cu dizabilități fizice și mintale. Recent, administrația orașului Tiraspol a cerut centrului să elibereze o parte din sediul lor. Lucrătorii și părinții refuză să o facă, spunând că astfel centrul va fi nevoit să alunge copii în stradă. Reportaj realizat de Current Time TV, adaptat de Natalia Sergheev.

Comisia medico-pedagogică din Tiraspol a calificat cei 47 de copii care frecventează centrul de reabilitare OSORC drept incapabili de instruire. Diagnozele lor variază de la paralizie cerebrală și sindromul Down până la autism. Acest centru este singurul loc unde specialiștii se ocupă de ei și încearcă să-i învețe câte ceva.

Bunica unui copil din centrul de reabilitare, Ludmila Savițkaia este revoltată că copii pot rămâne fără grija de care au nevoie.

„N-am cuvinte. Cei 25 de oameni care frecventează centrul vor fi nevoiți să stea într-o cameră. Nu se vor putea odihni, nici nu vor putea sta toată ziua pe scaun. Au nevoie de mișcare, însă vor fi lipsiți de asta.”

Larisa Gorbatenko – mama unui copil care vine la OSORC și co-fondatoarea centrului – spune că e împotriva inițiativei autorităților.

„Până la deschiderea acestui centru, copilul meu Jenea sta pe pervaz și privea trecătorii prin fereastră. Dacă ați observat, copiii care stau așa lângă geam sunt copii cu dizabilități ”, spune femeia.

Organizația non-guvernamentală plătea cu regularitate toate impozitele. Din 2003, achitarea serviciilor în comun a revenit în responsabilitatea autorităților transnistrene. Însă administrația Tiraspolului încă nu a declarat centrul nici instituție bugetară, nici una municipală.

Fratele unei fetițe de la centrul de reabilitare, Evgheni Tozlovan, spune că această organizație oferea copiilor cu dizabilități o oportunitate unică de socializare.

„Se urmărește ca acești copii să fie puși în genunchi, să li se ia încăperea, să li se fure timpul liber pe care-l petrec aici. Așa ceva e de neconceput și inacceptabil. Niciodată nu m-aș fi gândit că autoritățile orașului ar putea face una ca asta copiilor cu așa probleme.”

Tatiana Melitan este mama unui copil care vine frecvent la acest centru. Spune că vor lupta pentru posibilitatea de a păstra întreaga încăpere.

„Statutul unui stat este definit prin atitudinea lui față de astfel de copii, față de oamenii dezavantajați. Probabil, în acest mod statul vrea să-și arate competența în acest subiect”, spune femeia.

Părinții și conducerea organizației spun că înțeleg că în urma eliberării unei părți a încăperii mai mulți angajați vor fi concediați, iar numărul de copii va fi redus. În acest caz, mulți părinți vor fi nevoiți să-și lase locurile de muncă ca să aibă grijă acasă de copiii bolnavi.

XS
SM
MD
LG