Un nou articol pe blogurile Adevărul despre raportul prezentat la Chișinău de Șeful delegației Comisiei Europene, Pirkka Tapiola. Raportul privește progresul Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în anul 2014. Semnatarul articolului, Sebastian Rusu, scoate în evidență aspectele criticate în raport: întârzieri importante în reformarea Justiţiei, combaterea corupţiei şi soluţionarea conflictului îngheţat transnistrean. „În momentul de faţă, arată Sebastian Rusu, coaliţia dintre Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat și PCRM nu are cuprinsă în proiectul de guvernare o strategie clară de combatere a corupţiei”, iar „stagnarea reformelor asumate [...] împreună cu reprezentanţii UE în ultimul an reprezintă o cauză directă a instabilităţii politice” din țară. Pe seama aspectelor semnalate de șeful Delegației Comisiei Europene la Chișinău, Uniunea Europeană a micșorat deja sumele destinate modernizării statului moldovean. De altfel, țara ocupă locul 88 din 99 de ţări analizate de World Justice Project sub aspectul luptei împotriva corupţiei, se mai arată în acest articol.
Pe fluxul de știri al site-ului Hotnews.ro a apărut în weekend informația că în Parlamentul de la Chișinău s-a format o coaliție ad-hoc între socialiștii pro-ruși, aflați în opoziție, Partidul Democrat, aflat la guvernare, și Partidul Cmuniștilor, care sprijină guvernul condus de Chiril Gaburici. Cele trei formațiuni au reușit să impună un proiect de lege aflat în primă lectură, și care se referă la raionul Taraclia. Taraclia ar urma să devină astfel încă o regiune cu statut autonom, pe lângă Transnistria și Găgăuzia. În lectura a doua, proiectul de lege are nevoie de numai un singur vot ca să ajungă la promulgare. Știrea îi informează pe cititorii din România că proiectul de lege a fost introdus în Parlament de comuniști și că raionul Taraclia este locuit în proporție de 60% de etnici bulgari.
Generalul în rezervă Constantin Degeratu, fost șef al Marelui Stat Major al României în perioada 1997-2000, scrie pe site-ul ziare.com despre riscurile războiului hibrid în zona României. Înaltul ofițer arată că „agresiunea declanșata de Rusia” este una complexă, cuprinde atât elemente de război convențional (conflict militar interstatal), cât și elemente de război civil, de conflict social violent, de conflict interetnic violent, de confruntare economică, de subversiune, diversiune și subminare, de terorism și acțiuni insurecționale etc. Din păcate, în opinia lui Constantin Degeratu, România este, alături de alte state, nu doar ținta a unor astfel de operațiuni, ci și „o victimă predilectă și o pradă ușoară”, din pricina a ceea ce autorul artivolului numește „războiul româno-român”. ”Suntem, scrie generalul Degeratu, și martorii, dar și victimele unui veritabil haos mediatic, al unei învrăjbiri fără precedent, al unui canibalism politic nemaiîntâlnit în spațiul Uniunii Europene”. „Războiul hibrid ucide și cu gloanțe de Kalașnikov sau cu proiectile reactive tip Grad [...] dar și cu degradarea completă a imaginii românilor în cadrul comunității noastre de valori”.
