Linkuri accesibilitate

Eliberare à la russe: „La grande parade” continuă (reacție rapidă de Vladimir Tismăneanu și Marius Stan)


Motto: „Je me refuse à croire qu’il va se faire là-bas un Biafra de l’esprit” – Louis Aragon, octombrie 1968

Nu e greu de imaginat ce-ar fi avut de spus influentul ganditor politic Jean-François Revel dacă ar fi apucat să fie martorul capitulărilor contemporane in fața agresiunii deschise a Rusiei impotriva Ucrainei. Este vorba de aceeasi paradă a imposturilor colaboraționiste pe care o denunțat-o acest intelectual de o admirabilă luciditate intr-o carte ce se menține, vai, de o tot mai nelinistitoare actualitate. Agresorul neo-țarist si neo-stalinist Vladimir Putin calcă in picioare dreptul internațional, iar presedintele Miloš Zeman al Republicii Cehe il pune la punct pe ambasadorul Statelor Unite pentru ca a cutezat să se intrebe cât de oportună ar fi participarea sa la marea paradă moscovită.

Nu presedintele Confederației Elvetiene, un stat neutru care nu a suferit ororile veacului trecut, ci acela al unei țări care a trăit invazia germană in 1939, devenind protectoratul Boemiei si Moraviei, si pe aceea din august 1968, când sovieticii si aliații lor au impus o lugubră „normalizare”, transformarea țării in ceea ce chiar si poetul comunist francez Louis Aragon, trezit mult prea tarziu la realitate, numea „o Biafră a spiritului”. Este imposibil să-ti refuzi tentația unei comparații, prea puțin măgulitoare pentru cel care se află acum la Castel, cu Václav Havel, cel care. in anii '80, in colonia penitenciară a „normalizatorului” Gustáv Husák, acel Quisling al Cehoslovaciei, a scris eseul „Anatomia unei reticențe” impotriva pernicioaselor iluzii ale pacifistilor occidentali…

http://www.vaclavhavel.cz/showtrans.php?cat=eseje&val=4_aj_eseje.html&typ=HTML

Nu este scopul nostru să spunem ce trebuie sau ce nu trebuie să faca un sef de stat ori de guvern. Dar avem dreptul să constatăm, ca gânditori politici si ca oameni interesați de istoria secolului XX, secolul Diavolului in Istorie, că orice concesii făcute dictatorilor totalitari sau neo-totalitari nu pot fi decat auto-distructive pentru democrațiile liberale. Eliberarea celebrată de Putin este cea a colonizării sovietice a Europei Centrale si de Est. Să reamintim ce scria Milan Kundera despre tragedia Europei Centrale?

Nimeni nu are dreptul să nege imensele sacrificii ale poporului rus in acel carnagiu. Dar nu numai ale rusilor, ci si ale ucrainienilor, georgienilor si al celorlalte natiuni care făceau parte din URSS. A fost o eliberare care a dus la o noua sclavie. Iar Putin nu face decat să continue opera lui Stalin atunci când isi extinde dominația spre Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Cine crede că a uitat de țarile baltice se inseală. Cum nu a uitat de Polonia si România. Si nici măcar de Republica Cehă, orice ar crede dl Zeman. Cat priveste decizia presedintelui Klaus Iohannis legată de acea participare sau neparticipare, o asteptăm si noi cu maxim interes…

http://www.bbc.com/news/world-europe-32189757

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/ce-asteapta-iohannis-ca-sa-i-spuna-%E2%80%9Enein–lui-putin–373552

http://www.humanitas.ro/humanitas/marea-parada

http://passouline.blog.lemonde.fr/2011/05/03/ce-que-leurope-centrale-doit-a-kundera/

http://www.nytimes.com/1991/11/19/world/gustav-husak-czechoslovak-leader-dies-at-78.html

Vladimir Tismaneanu locuiește la Washington, este profesor de științe politice la Universitatea Maryland, director al Centrului pentru Studierea Societăților Post-comuniste . Din 1983, colaborator constant al postului de radio Europa Liberă, în ultimii ani autorul unui blog de istorie a comunismului și nu numai.

Autor a nenumărate cărți de istorie a comunismului și a perioadei postcomuniste.

A condus Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din Romania – al cărei raport final a fost prezentat președintelui Traian Băsescu în Parlament, pe 18 decembrie, 2006. Un an mai târziu a co-editat cu istoricii Dorin Dobrincu și Cristian Vasile publicarea raportului la editura Humanitas Intre februarie 2010 si mai 2012, Președinte al Consiliului Științific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG