Linkuri accesibilitate

De ce s-ar fi dorit modificarea Codul Audiovizualului și a legii libertății de exprimare


Moldova - Natalia Morari at Punct si de la Capat, Chisinau

Moldova - Natalia Morari at Punct si de la Capat, Chisinau

Natalia Morari în dialog cu Anatol Golea și Vladimir Soloviov.

Vă salut pe undele Europei libere. Sunt Natalia Morari şi dumneavoastră ascultaţi emisiunea „Punct și de la capăt”. Desigur, evenimentul principal al acestei săptămâni a fost proiectul de lege care prevedea amendamente la Codul Audiovizualului şi la legea cu privire la libertatea de exprimare, pe care o parte din comunitatea jurnaliştilor le-a criticat dur, acuzându-i pe autorii acestui proiect că ar încerca să regleze conturi cu ce a mai rămas din presa incomodă. Ce stă în spatele acestei iniţiative a democraţilor şi a liberal-democraţilor, vom încerca să clarificăm cu invitaţii din studio. Îl salut pe Anatol Golea, prezentatorul şi directorul agenţiei Infotag...

Anatol Golea: „Bună ziua”.

Europa Liberă: ... bun venit la Europa liberă şi redactorului-şef al portalului NewsMaker.md e Vladimir Soloviov...

Vladimir Soloviov: „Bună ziua”.

Europa Liberă: Ce stă în spatele acestui proiect de lege, domnule Golea, după părerea dumneavoastră?

Anatol Golea: „În spatele acestui proiect stau, probabil, interesele ascunse ale cuiva, adică, nu trebuie să o luăm în mod direct, literal, după cum scrie, ci trebuie să încercăm să citim printre rânduri ce vor de fapt autorii ascunzându-se după grija pentru securitatea statului, pentru securitatea informaţională şi necesitatea protejării spaţiului nostru informaţional de propagandă şi alte influenţe negative. Dacă e să citim mai atent, atunci vom vedea că, într-adevăr, se încearcă a închide gura jurnaliştilor incomozi, aţi menţionat, pe bună dreptate în introducere, ca să nu fie prea multe dezbateri. Ei au înţeles că după

Dacă e să citim mai atent, atunci vom vedea că într-adevăr se încearcă a închide gura jurnaliştilor incomozi, aţi menţionat, pe bună dreptate în introducere, ca să nu fie prea multe dezbateri.

2009 s-a produs, cu ghilimele de rigoare fie spus, «prea multe libertăţi» pentru unii jurnalişti, pentru unele mass-media, care şi-au imaginat că pot influenţa pe politicieni, că pot influenţa situaţia politică. Autorii proiectului de lege consideră că aceştia îşi permit prea multe. Acesta este unul din scopuri. Alt scop este cel de a reîmpărţi fluxurile publicitare pe piaţă. Am văzut în acest proiect de lege referinţe la faptul că trebuie să fie interzisă reclama la televiziunea naţională, la televiziunea publică, ceea ce, teoretic, este o acţiune corectă, dar, practic, este nevoie de o perioadă de durată pentru pregătire, e nevoie de amendamente la mai multe legi, mult mai multe, luând în calcul aceasta la formarea bugetului de stat, introducând un abonament sau altă modalitate de a finanţa televiziunea naţională, cea publică. Nu mai zic de faptul că în acest proiect de lege e scris «posturi publice». Avem două posturi publice – «Moldova 1» şi «Televiziunea Găgăuză». Cum vor finanţa «Televiziunea Găgăuză»? Sau vor distruge totul?”

Europa Liberă: Credeţi că îi interesează aceasta?

Anatol Golea: „Este clar că autorii nici nu s-au gândit la aceasta”.

Europa Liberă: Când ziceţi autorii, la cine Vă referiţi, pe cine aveţi în vedere din lista de deputaţi care au elaborat acest proiect de lege, pe domnul Ţuţu, pe cine?

Anatol Golea: „... şi încă un moment la care aş vrea să atrag atenţia Dumneavoastră, când ne referim la scopurile acestui proiect de lege, al treilea moment este cel de a înlătura o parte din posturile care se vor închide în mod inevitabili după aceasta. Apoi se vor lansa altele. Or, de fapt, asistăm la o restructurare a pieţei. Adică, cuiva i se pare puţin să aibă cinci-şase posturi, el vrea opt, zece, douăsprezece sau toate cincisprezece...”

Europa Liberă: Cum credeţi, care posturi s-ar fi închis în mod inevitabil?

Anatol Golea: „S-ar fi închis în mod inevitabil aproape toate porturile care retransmit şi nu doar din Rusia, dar şi din România. Mă refer şi la «PRO TV», «Jurnal TV», nu doar «RTR», «TV-7» ş.a.m.d. «PRIME», acolo, firesc că se va produce vreo retransmisiune, să zicem vor cumpăra unele emisiuni. Adică, complicat...”

Europa Liberă: În cazul «PRIME», totul este în ordine...

Anatol Golea: „Nici că mă îndoiesc!”

Europa Liberă: Postul «PRIME» este înregistrat şi în Europa, aşa încât se poate de transmis calm Postul «PRIME International».

Anatol Golea: „... reţeaua internaţională...”

Europa Liberă: În mod absolut. Volodea, cum credeţi, ce stă, de fapt, în spatele acestui proiect de lege?

Vladimir Soloviov: „Nimic ieşit din comun nu s-a întâmplat. Orice putere, când simte că poate să facă ceva, să interzică ceva, ea o face. Mai ales când această putere nu are alternativă, când totul este sub control, când ea ştie cu exactitate că are pârghii suficiente ca să nu admită creşterea vreunei opoziţii,

Oamenii au obosit să tot asculte despre integrarea europeană şi despre viitorul luminos şi ei îşi doresc totuşi să se clarifice în ceea ce se întâmplă şi de ce la noi cifrele, când discutăm despre corupţie, au deja nouă zerouri.

da? De aceea acum au rămas câteva focare de portavoce, teledifuzoare, radiodifuzoare, de unde se aude critica. Şi această critică devine tot mai mult solicitată, aşa cum această critică cade într-un sol uimitor de fertil. În răstimpul de după 2009, oamenii au obosit să tot asculte despre integrarea europeană şi despre viitorul luminos şi ei îşi doresc totuşi să se clarifice în ceea ce se întâmplă şi de ce la noi cifrele, când discutăm despre corupţie, au deja nouă zerouri. Iată. De aceea este întreprinsă încercarea de a se apăra, de a presa iată aşa pe jurnalişti. E o încercare reuşită? Păi, vedeţi, evenimentele de miercuri, mai bine zis de joi, din două aprilie, cum s-a plănuit acest proiect...”

Europa Liberă: ... deodată, în două lecturi...

Vladimir Soloviov: „... deodată, în două lecturi, da, ca să intre repejor în vigoare, dar nu le-a reuşit. Iată, vom aştepta a doua încercare. Uimitor s-a solidarizat societatea civilă şi cea jurnalistică şi cumva sus şi tare a anunţat că...”

Europa Liberă: O parte din jurnaliştii comunităţii...

Vladimir Soloviov: „Păi da, o parte... Dar cel puţin această voce s-a auzit. Aceasta nu poate să nu bucure căci s-a auzit vocea oamenilor nemulţumiţi de ceea ce vor să facă. Fiindcă este un amestec brutal în activitatea jurnalistică, de fapt, în breasla jurnalistică. Din câte ştim noi, am şi scris despre aceasta, textul proiectului de lege a fost scris ca şi cum nu de acei autori care au semnat acolo, ci că acolo au lucrat oameni din Consiliul Audiovizualului, adică, dintr-un organ de control, care este creat, de fapt, pentru altceva, da? Nu pentru a ajuta pe cineva să monopolizeze ceva, să îşi întărească poziţiile şi să îşi înlăture concurenţii. Da, din contra, este creat ca să urmărească echitatea. Apropo, acest proiect de lege oferă iarăşi mai multe împuterniciri Consiliului Audiovizualului, ceea ce, pe de o parte, este bine, aşa cum în timpul alegerilor ei se plângeau că nu pot pedepsi pe cei care încălcau, da? Iar în timpul alegerilor au fost mai multe încălcări în mass-media, mai ales la TV. Dar pe de altă parte, noi ştim cum funcţionează Consiliul Audiovizualului şi cum...”

Europa Liberă: ... şi cum vor funcţiona acele sancţiuni...

Vladimir Soloviov: „Da, de aceea nu avem motive să considerăm că va fi o activitate obiectivă, o evaluare obiectivă şi nu o sabie punitivă, da? Nu avem motive să credem aşa”.

Anatol Golea: „Dacă e să vorbim despre necesitatea acestui proiect de lege, atunci da, în principiu, este necesar, aşa cum vedem că...”

Europa Liberă: Care parte a acestuia, aşa cum are trei. Este partea care se referă la propaganda rusă, partea care se referă la libertatea de exprimare... Care ne este necesară?

Anatol Golea: „Cred că este şi partea pe care doar o deducem, care nu poate fi citită nici măcar printre rânduri. Nu exclud că cineva a elaborat acest proiect şi pentru aceea ca să-şi arate puterea, forţa Rusiei, că uite noi vă putem interzice şi pentru a împinge la tratative cu Rusia, pentru a reînnoda legăturile, pornind de la aceasta. Au cam subapreciat Rusia, dacă au mizat pe aceasta. Care parte? Inclusiv cea care se referă la limitarea propagandei. Există necesitatea de a face ceva, aşa cum am văzut într-adevăr amestecul în campania electorală din toamnă, mai ales am văzut aceasta acum în Găgăuzia. Şi cred că oamenii care astăzi vor discuta proiectul de lege cu privire la data de 14 iulie ca dată a alegerilor, se vede că ei nu îşi doresc influenţe străine la alegerile locale. Mă refer în primul rând la Chişinău şi Bălţi. De aceea limitează, încearcă să limiteze, în grabă, iată aşa, din mers. Este şi acest moment, dar aceasta nu se face aşa, în primul rând, se face cu mai multă reflecţie. Pot aduce exemplul anului 2005, când eram director la Prime şi m-a chemat preşedintele Vladimir Voronin, zicând, poţi închide iată aceste emisiuni, atunci era prima etapă a războiului informaţional şi în buletinul de ştiri «Vremea» erau reportaje împotriva comuniştilor. I-am răspuns simplu: eu nu pot, dar Consiliul Audiovizualului poate. Faceţi, scrieţi o scrisoare, începeţi tratativele şi eu chiar am copia acelei scrisori pe care Mihailo, preşedintele de atunci, a scris-o pe numele lui Kiril Kleimenov, directorul Redacţiei Programelor Informaţionale de la Pervâi Kanal. Acela a şi răspuns ceva, adică, a avut loc un dialog, o încercare de dialog. Într-un sfârşit, nu a fost nimic interzis, dar a fost creată aparenţa unui dialog civilizat, încercarea de a face ceva. Ce a făcut Consiliul Audiovizualului, ce a făcut guvernarea actuală pentru a limita, a preveni, aşa cum interzicerea nu este o soluţie. Nu mai vorbim despre necesitatea limitării propagandei şi coborâm ochii în jos, aşa cum interdicţiile nu ţin de o societate democrată, nu corespund parcursului integrării europene. De aceea legea este necesară, dar problema constă în faptul că în această lege au scris tot ce poate gândi şi răzgândi mintea omenească. Am găsit acolo vreo 50 de amendamente la 12 articole din Codul Audiovizualului. Băieţi, în aşa caz, avem nevoie de un cod nou. Spuneţi-ne că avem nevoie de un nou cod. Noi trecem la televiziunea digitală, nu ştiu, ia acolo pe 17 iulie...”

Europa Liberă: Nimeni nu a vorbit azi despre aceasta, cum se va realiza aceasta, cum, cu ce bani?

Anatol Golea: „Despre aceasta nimeni nu gândeşte, nu că nu vorbeşte. În codul actual... Avem, apropo, un cod foarte bun. Nu de aceea că eu am participat la elaborarea lui, ci pentru că el într-adevăr este destul de bun. Deoarece a primit toate concluziile Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, ale tuturor organizaţiilor internaţionale, care au recunoscut că la acel moment, în 2006, era un document bun, destul de progresiv. S-a învechit, este adevărat. Doi ani în urmă, trei, cred, a apărut proiectul de lege al unui nou cod. Corina Fusu îl tot înainta, deputatul-liberal, fiind preşedintele Comisiei, înseamnă că era mai mult de trei ani. Eu eram atunci categoric împotriva noului cod, am zis, să aşteptăm implementarea televiziunii digitale, să aşteptăm trecerea la televiziunea digitală, aşa cum şi această trecere va fi inevitabilă, atunci să introducem amendamente. Iar mie nu îmi prea plac documentele în care se introduc amendamente în fiecare an, cum e cazul codului electoral, în care acestea se introduc practic înainte de fiecare alegeri. Nu este normal. De aceea şi aceste amendamente, nu este corect să le introducem atâtea în jumătate din Codul Audiovizualului. Dacă este nevoie, ia acolo două-trei articole, poftim, zic să discutăm şi să introducem, dar în principiu, este nevoie de lucrat asupra unui nou cod, care va prevedea trecerea la televiziunea digitală. Este vorba de o cu totul altă realitate deja”.

Vladimir Soloviov: „Mai este aici o chestiune, aşa cum acest document, care ţine de atâtea, într-adevăr, atâtea momente importante şi se referă în mod direct la această breaslă profesională a comunităţii jurnalistice, nu au fost dezbătute cu ei. Ei aşa, poc, şi a apărut în ajunul zilei în care trebuia să fie aprobat deodată în două lecturi. Nicio dezbatere publică, a fost scos aşa de sub covor de undeva...”

Europa Liberă: Volodea, te uimeşte aceasta?

Vladimir Soloviov: „Nu mă miră aceasta, dar aceasta nu este normal. Şi despre aceasta trebuie să vorbim, aşa cum aceasta se va repeta. În primul rând, în al doilea, propaganda. Frumosul şi nobilul scop de a lupta cu propaganda! Propaganda moldovenească, de pe posturile moldoveneşti, a fost deja învinsă? Au exterminat-o, deja e timpul să se apuce de cea rusească, da?”

Europa Liberă: Când te referi la propaganda moldovenească, la ce te referi, de fapt?

Vladimir Soloviov: „Când mă refer la propaganda moldovenească, trebuie să amintesc despre rapoartele pe care coaliţia «Pentru alegeri corecte»” le prezenta o dată pe săptămână în timpul campaniei electorale parlamentare, la fel şi despre rapoartele pe care însuşi Consiliul Audiovizualului le prezenta în această perioadă. Şi raportul final al Consiliului Audiovizualului. Şi de fiecare dată era indicat lipsa de echilibru în reflectare, că sub aparenţa ştirilor...

Europa Liberă: Ţii minte istoria când pe parcursul lunii octombrie-noiembrie era discutată în unele studiouri televizate din Chişinău varianta unui Maidan sângeros şi faptul că ce se va întâmpla în cazul în care nu dea Domnul...

Vladimir Soloviov: „Cum să nu ţin minte această istorie?”

Europa Liberă: ... să nu câştige forţele proeuropene...

Vladimir Soloviov: „O istorie minunată!”

Europa Liberă: ...Despre maidanul sângeros ni se vorbea din fiecare televizor în ţara noastră. Era propagandă sau nu?

Vladimir Soloviov: „Desigur, aceasta era propagandă. Mai mult ca atât era o ordine a zilei regizată, o ordine a zilei comandată, care speria pe alegător, pe omul de rând. Iată care era scopul ei. Când ei zic că s-au amestecat în alegerile din Găgăuzia, da, într-adevăr aceasta a avut loc şi ei se tem de amestecul în alegerile viitoare. Dar aşteptaţi o clipă, cine se amestecă? O fac doar dintr-o parte sau din toate părţile? Şi trebuie să închidem dintr-o parte sau din toate? Zic să ne determinăm, să fim, să numim lucrurile cu numele lor. Noi dorim ca la noi să existe doar un fel de propagandă, a noastră dragă. Aceste posturi trebuie să o facă. Celelalte, vă rugăm, trebuie să fie închise”.

Europa Liberă: Domnule Golea, sunteţi de acord?

Anatol Golea: „Am tot vorbit despre aceasta pe parcursul campaniei electorale, eram uimit, pur şi simplu, de inactivitatea Consiliului Audiovizualului. Şi nu are nevoie Consiliul Audiovizualului de pârghii suplimentare, ele sunt prevăzute de codul actual”.

Europa Liberă: Consiliul Audiovizualului este controlat politic de acele partide care au dorit să câştige în campania electorală.

Anatol Golea: „Partidele zic că nu este adevărat...”

Europa Liberă: Este adevărat.

Anatol Golea: „Ei au numit recent doi membri noi ai Consiliului Audiovizualului, au lăsat loc pentru reprezentantul Partidului Comuniştilor, deoarece acolo încă nu s-au înţeles, nu au coordonat în privinţa candidaturii...”

Europa Liberă: Partidul jumătăţii de putere...

Anatol Golea: „...nu au coordonat în privinţa candidaturii, ţin vacant locul preşedintelui Companiei Publice Teleradio, care ar fi...”

Vladimir Soloviov: „...tot independentă...”

Anatol Golea: „tot e promisă partidului comuniştilor. Aşa încât la noi, cu ghilimelele de rigoare, «totul este bine»!”

Europa Liberă: Dar nu poate să iasă aşa, vreau să vă întreb, nu poate să iasă aşa ca în cazul companiei „Union Fenosa”, care cere majorarea tarifelor cu 82 %, aşa încât toată societatea s-a alarmat, pe 10 aprilie trebuie să se decidă, totuşi, dacă tarifele vor fi majorate...

Anatol Golea: „Cer 82, pentru ca să obţină 49...”

Europa Liberă: ...da, cer 82, pentru ca să li se dea 41. Şi parcă şi societatea civilă este mulţumită, căci totuşi nu este 82, şi „Union Fenosa”, aşa cum e cu 41. Nu se poate întâmpla un scenariu similar: toată presa, o parte din presă, cea necontrolată, se va alarma cu privire la amendamentele ce se referă la libertatea de exprimare, ni se va ceda, toate amendamentele vor fi înlăturate...

Anatol Golea: „Nu mă îndoiesc că spre asta mergem...”

Europa Liberă: ...dar în ceea ce priveşte monopolizarea pieţei media, toate acestea vor rămâne. În rezultat e atins şi scopul şi societatea este mulţumită.

Anatol Golea: „Spre asta mergem. Sergiu Sîrbu, care, din câte se zvoneşte, este autorul, de fapt, este locomotiva care va trage după sine acest proiect de lege, a mai cedat din poziţii...”

Europa Liberă: Îmi cer scuze pentru faptul că vă întrerup. Vedeţi că până a se fi declanşat scandalul în legătură cu acest proiect, se vorbea în toate culoarele despre faptul că acest proiect de lege este al lui Vlad Plahotniuc, care are de gând să lupte cu propaganda rusească. Cum au văzut reacţia negativă din partea presei, deodată ni s-a povestit că autorul este Sergiu Sîrbu. El a luat lovitura asupra sa?

Anatol Golea: „Da, el a luat lovitura asupra sa, el a tot promovat acest proiect de lege în diferite moduri, inclusiv prin mass-media controlată de Plahotniuc. Acum, după ce au văzut reacţia, care într-adevăr a fost foarte dură din partea societăţii civile, din partea comunităţii jurnalistice, el şi-a îmblânzit mesajul şi acum zice că da, iată vom discuta cu societatea civilă, vom coordona, ne vom înţelege. Noi nu insistăm pe interdicţii ale prezentatorilor de emisiuni, ale dreptului la replică şi aşa mai departe. Noi punem în discuţie probleme pur tehnice. Adică, vedem că pe domnul Sîrbu cineva vrea să îl facă ţap ispăşitor, aşa cum el nu este autorul acestui proiect de lege. Pe mine mă miră, sincer vorbind, poziţia Partidului Liberal-Democrat care a acceptat toate acestea şi care, în frunte cu domnul Streleţ, fostul preşedinte de fracţiune, au semnat acest proiect de lege şi într-un fel şi-au asumat responsabilitatea pentru el. Da, pe mine mă uimeşte şi poziţia Partidului Democrat, care vrea parcă să refacă relaţiile cu Rusia, dacă e să ne uităm după acest proiect de lege, atunci vor ajunge departe cu el...”

Vladimir Soloviov: „Ei au calea lor de refacere a acestor relaţii, una inedită...”

Anatol Golea: „...da. Şi într-o situaţie delicată a ajuns în general partidul Comuniştilor, care îşi continuă politica sa de influenţă, astăzi zice una, mâine zice alta...”

Europa Liberă: Păi, în emisiunile Dumneavoastră, domnul Voronin expune chestiuni totalmente diferite...

Anatol Golea: „Domnul Voronin, cu două săptămâni în urmă, exact două, în emisiunea mea a zis că nu, noi suntem împotriva interdicţiilor, nu vom limita transmisiunea posturilor. Peste o săptămână acelaşi lucru îl zicea şi domnul Lupu în emisiunea mea, că nici într-un caz nu e vorba de interdicţii, la ce vă referiţi, e secolul XIX, în secolul XXI aşa ceva nu este posibil. Domnul Voronin când vorbeşte în română, zice cu totul altceva. Pe domnul Lupu nu l-am mai auzit să se expună în privinţa acestui proiect de lege, dar colegii lui o fac foarte bine în locul lui. Şi ei astăzi, apropo, toţi au dat înapoi şi nu mai doresc să comenteze nimic în general”.

Europa Liberă: La moment.

Anatol Golea: „Da, la moment. Vom vedea ce se va întâmpla mai departe”.

Europa Liberă: Volodea, se poate întâmpla aşa ca nouă, promiţându-ni-se să ni se taie mâna, ni se va tăia un deget şi ca rezultat toţi vor fi fericiţi?

Vladimir Soloviov: „Nu exclud că aşa a fost gândit totul iniţial, că proiectul de lege iniţial a fost umplut cu aşa amendamente, care vor provoca o mică alergie în cadrul comunităţii profesionale, care, nu era greu de prevăzut, va face gălăgie. Şi ea a şi început să facă gălăgie, da? Acum Sergiu Sîrbu spune că, aproape citez, că ei sunt gata să modifice prevederile ce ţin de interdicţia reclamei la postul public şi normele care reglementează activitatea jurnaliştilor. Asta noi suntem gata să o facem. Dar la întrebarea dacă sunt ei gata să jertfească prevederea cu privire la propriul content, care nu este într-atât de comod difuzorului, atunci el a zis că proiectul de lege pierde orice sens.”

Europa Liberă: Reiese că acesta a fost scopul principal.

Vladimir Soloviov: „Păi, reiese aşa”.

Anatol Golea: „Şi asta în cazul în care volumul transmisiunilor, în principiu, în codul actual sunt prevăzute cu exactitate”.

Vladimir Soloviov: „Da, dar acolo pur şi simplu apare întrebarea când...”.

Anatol Golea: „Atunci zic să implementăm ceea ce este prevăzut de actualul cod”.

Vladimir Soloviov: „Vreau să atrag atenţia Dumneavoastră asupra încă unui moment. În documente, din câte ştim, da, la suprafaţă, sunt semnăturile liberal-democraţilor şi cele ale democraţilor. Cum proiectul de lege devine public, începe să fie criticat inclusiv de liberal-democraţi. Nu înţeleg, domnul Streleţ când a lucrat asupra acestui proiect de lege, el nu a văzut acolo cuvântul «televiziune»? El are în fracţiunea sa oameni care au legătura cea mai directă cu aceasta, care activează în comisia de profil, da? Şi aici aflăm că într-un partid foarte simplu pot coexista două opinii şi chiar două proiecte de lege, deoarece Chiril Lucinschi a propus un proiect de lege alternativ în legătură cu aceasta”.

Anatol Golea: „E şi mai rău când într-un cap sunt două păreri”.

Europa Liberă: Exact.

Anatol Golea: „Dar când într-un partid sunt...”

Vladimir Soloviov: „Nu, este normal când într-un partid sunt două opinii, dar băieţi, lucraţi asupra produsului pe care doriţi să îl aprobaţi”.

Anatol Golea: „Păi acum a apărut şi un al treilea proiect de lege, cel al liberalilor, de aceea, în general, e o confuzie, nu este clar cu ce se va sfârşi totul...”

Vladimir Soloviov: „Un spam de proiecte de legi”.

Anatol Golea: „Proiectul de lege al lui Chiril Lucinschi, pe care l-am citit, se deosebeşte, dar nu substanţial, restricţiile pentru moderatori, pentru dreptul la

Puteau doar să voteze simplu de tot în a doua lectură. De aceea, iată au apărut proiecte de lege alternative şi acum vor începe discuţiile.

replică sunt mai puţin restrictive, dar ele au fost păstrate. Înţeleg că el vrea să propună o alternativă, măcar una, în situaţia în care legea aproape că a fost aprobată. Puteau doar să voteze simplu de tot în a doua lectură. De aceea, iată au apărut proiecte de lege alternative şi acum vor începe discuţiile. Îmi este greu să prezic cu ce se va termina totul. Ce este interesant e faptul că există şi adepţii acestei legi. Şi eu mă gândesc că...”

Europa Liberă: În drum, şi pe aceşti adepţi i-au pierdut...

Anatol Golea: „Cred că Nataşa ar fi fericită să aibă în studio pe unul din adepţii şi pe unul din oponenţii acestei legi, dar adepţii ei parcă sunt undeva, dar parcă şi nu sunt. Când vrei să îi inviţi la emisiune, la o discuţie, pentru a le asculta argumentele, atunci chiar domnul Sîrbu şi chiar domnul Diacov, care tot acolo, la şedinţa comisiei pleda pentru acest proiect de lege, ei zic, băieţi, nu aţi înţeles corect, nu este chiar aşa...”

Vladimir Soloviov: „Adepţii – sunt adepţi dintr-o parte”.

Europa Liberă: Bine. Corina Fusu, deputat al Partidului Liberal, care şi-a înregistrat un proiect propriu de alternativă, a declarat ieri că putem vorbi deschis despre plahotniucizarea presei moldoveneşti, după exemplul Italiei, unde se discuta despre berlusconizare. Ce se are în vedere, Volodea?

Anatol Golea: „Corinei Fusu, o clipă, o remarcă, Corinei Fusu aş dori să îi amintesc doar faptul că anume când ea era preşedintele Comisiei Mass-media, parlamentul a aprobat amendamentele la lege, conform cărora în loc de două posturi, acelaşi patron putea primi cinci. Ea motiva aceasta prin, îmi amintesc foarte bine, prin aceea că va fi posibil de creat posturi de branşă, ca un proprietar să aibă dreptul să aibă un post muzical, sportiv...”

Europa Liberă: Cum a şi ieşit până al urmă: post de ştiri, unul muzical – aşa a şi ieşit.

Anatol Golea: „Într-un final a ieşit că avem primul, al doilea, al treilea, acum se discută despre al patrulea, al cincilea etc, pur şi simplu se numerotează”.

Vladimir Soloviov: „Aici, dacă ar fi fost adoptat acest proiect de lege, tu Nataşa, ai fi ales expresiile cu privire la plahotniucizarea pieţei media din Moldova...”

Europa Liberă: Eu citez. Am probe: citez pe deputatul parlamentului Corina Fusu.

Vladimir Soloviov: „Vorba este că revenim iarăşi la acele timpuri, când doamna Fusu avea toate posibilităţile să influenţeze eficient, cred, asupra legislaţiei din domeniul mass-media. Dar cine poate demonstra faptul că toate aceste posturi sunt controlate de Plahotniuc? Cineva a văzut hârtiuţa că el ar fi proprietarul companiei?”

Europa Liberă: Nu.

Anatol Golea: „Nu, căci la noi, legea cu privire la transparenţa proprietăţii în domeniul mass-media, care a fost aprobată cu mare greu, ea nu funcţionează deloc”.

Europa Liberă: La modul absolut!

Vladimir Soloviov: „La aceasta şi mă refer”.

Anatol Golea: „Şi probe nu aveţi”.

Vladimir Soloviov: „Nu ştim...”

Europa Liberă: De aceea eu nu am dreptul să zic de plahotniucizarea presei moldoveneşti.

Anatol Golea: „Desigur”.

Vladimir Soloviov: „Or, nu avem structura. Toţi parcă dau din cap şi zic, păi înţelegi... Eu înţeleg...”

Europa Liberă: Ascultaţi, când microfonul unui post apare la alte posturi, este evident! Mai ales că stau într-un oficiu. Este clar!

Anatol Golea: „Nici măcar aceasta nu mă miră. Mă uimeşte şi mă amuză promovarea unui post pe alt post. Reclamarea emisiunilor unui post pe alt post. Asta da, nici Berlusconi nu a văzut aşa ceva”.

Vladimir Soloviov: „Aceasta este deja un know-how, trebuie să propună ceva inedit, nou în acest domeniu”.

Anatol Golea: „Adică posturile, care concurează între ele, promovează emisiunile altui post”.

Europa Liberă: Bine...

Vladimir Soloviov: „Dar, de fapt... Bine, trecutul Corinei Fusu, când ea putea, este o istorie. Acum ea este de partea binelui şi o putem aplauda. În realitate este o mare problemă. Problema constă în faptul că aceste posturi pot crea o

Problema constă în faptul că aceste posturi pot crea o ordine de zi virtuală, care nu are nicio legătură cu viaţa, care să influenţeze asupra opiniei publice.

ordine de zi virtuală, care nu are nicio legătură cu viaţa, care să influenţeze asupra opiniei publice. Este mai straşnic decât propaganda rusească, deoarece dacă veţi lua datele de la AGB şi veţi urmări ratingul pe anul trecut şi pe primul semestru al anului, veţi vedea că posturile ruseşti nu se bucură de o cerere mare în Moldova. Uneori multe emisiuni informativ-analitice, la ele mă refer, sunt mai populare decât nu mai ştiu care Kiselyov”.

Europa Liberă: Este un fapt.

Anatol Golea: „Liberalii şi socialiştii...”

Vladimir Soloviov: „Or, groaza în faţa propagandei ruse este exagerată”.

Anatol Golea: „Liberalii şi socialiştii au cea mai simplă poziţie. Liberalii, este clar, electoratul lor aşteaptă ca ei să obţină interzicerea transmiterii posturilor ruse şi ei se vor zbate pentru aceasta şi pentru ei aceasta este normal, aşa cum ei lucrează pentru electorat. Socialiştii, din contra, vor încerca să nu admită aceasta în niciun caz, vor specula, vor face declaraţii. Cele trei partide care sunt la mijloc, să zic aşa, în această coaliţie netransparentă, ele au ajuns într-o situaţie delicată”.

Europa Liberă: Şi partidul domnului Leancă?

Anatol Golea: „Păi, nu mă refer la acest partid al domnului Leancă, aşa cum acesta încă nu există şi domnul Leancă împreună cu domnul Carpov încă nu folosesc tribuna parlamentului pentru a promova interesele proiectului lor politic, nu zic partid, aşa cum nu ştiu cu ce se va termina totul. Adică, doi oameni încă nu sunt un partid. Mă refer la cele trei partide, care s-au băgat într-o capcană cu acest proiect de lege, după mine. Adică, ele vor căuta o ieşire, ca şi lupii să fie sătui şi oile întregi, este clar aici cine sunt lupii şi cine sunt oile şi cine pe cine vrea să mănânce. Această devorare se va termina cu succes sau vreunui lup i se va face rău, nu ştim. Este evident doar faptul că s-au băgat singuri în capcană, au pasat mingea liberalilor şi socialiştilor, care vor bate a câta oară în guvernanţi, fapt pentru care guvernanţii trebuie să fie recunoscători autorilor acestui proiect de lege, celor care înaintează acest proiect de lege, să le zică mulţumesc, să îşi ia bobârnacele şi să meargă mai departe.”

Europa Liberă: Faptul că parlamentul a amânat aprobarea acestor amendamente demonstrează oare că presa totuşi poate avea o influenţă asupra politicului?

Vladimir Soloviov: „În toată această istorie doar aceasta mă mai bucură că s-au revoltat şi ei s-au oprit. Nu zic au dat înapoi. Ei s-au oprit şi s-au pus pe gânduri şi chiar un pic au rămas debusolaţi, aşa încât nici nu vin la o emisiune pentru a-şi exprima poziţia. Aceasta anunţă confuzia lor”.

Anatol Golea: „Da, dar această confuzie a lor încă nu demonstrează nimic. Aceasta nu demonstrează nimic. Aceasta le-a arătat că solidaritatea presei, despre care vorbeam mereu că nu ar exista, ea totuşi la un nivel jos totuşi există...”

Europa Liberă: Fie şi la cel mai primitiv, când este vorba de autoapărare...

Anatol Golea: „Da, dar nu vă faceţi iluzii că suntem o presă puternică, că am fi a patra putere şi putem să obţinem ceva. Şi dacă ei vor dori să adopte aceasta, o vor adopta, şi scopurile lor, cred, şi le vor atinge, şi acest proiect de lege, într-o formă mai boţită va fi adoptat”.

Vladimir Soloviov: „Iar eu cred că presa, dacă va dori să se opună, o va putea face”.

Europa Liberă: În ce mod, Volodea?

Vladimir Soloviov: „Prin solidarizare şi prin facerea a ceva concret. Aşa cum totul a început de mult timp, nu cu acest proiect de lege. Presa a fost blocată în parlament, scuzaţi, în nu mai ştiu care odăiţă şi nu i se permite să iasă de acolo pentru a comunica cu deputaţii”.

Europa Liberă: Presa s-a revoltat atunci, dar aceasta nu a dus la nimic.

Vladimir Soloviov: „S-a revoltat prost. Trebuia de ieşit din parlament şi după o zi fără emisie, două zile fără emisie, deputaţii ar fi vorbit altfel, când ar fi ieşit la tribună la un briefing gol, unde nu ar fi fost niciun microfon”.

Europa Liberă: Cum, dacă unii deputaţi sunt proprietarii acestor posturi?

Vladimir Soloviov: „Iată aşa. Rubrici goale ale ziarelor, lipsa subiectelor din parlament şi înainte tot aşa. Să facă doar acele posturi care sunt controlate de un singur om”.

Anatol Golea: „Dar ele sunt destul de multe”.

Vladimir Soloviov: „Să iasă singuri, aceasta nu va putea fi ignorat”.

Europa Liberă: Bine, o ultimă întrebare. Va exista aceaastă lege sau nu? Pe scurt. Volodea.

Vladimir Soloviov: „Va exista, într-o formă sau alta, e clar. Avem deja trei forme de proiect de lege. Una totuşi va fi adoptată. Cred că acum va fi machiat, vor scoate ceea ce îi irită pe jurnalişti şi...”

Europa Liberă: Totul se va limita la interzicerea propagandei, dar ceea ce ţine de monopolizarea pieţei, va rămâne?

Vladimir Soloviov: „Păi, vor rămâne, ia acolo, într-o mare măsură, cred, interesele de afaceri, care permit monopolizarea pieţei şi întărirea poziţiilor unui jucător. În acest caz mă refer la holdingul media al lui Plahotniuc”.

Europa Liberă: Domnule Golea...

Anatol Golea: „Cred că, da, din trei proiecte de lege vor face unul singur, poate chiar proiectul de lege al liberalilor şi aceasta va duce la limitarea mass-media ruseşti, a retransmisiunilor, cred, a emisiunilor informativ-analitice ruseşti, iniţial, pentru a limita influenţa asupra campaniei electorale, care e gata să înceapă, din câte înţeleg. Iar mai departe, cred că va fi un alt proiect de lege sau vor introduce totul în codul presei audiovizuale, în codul nou, vor zice, iată Golea propunea un cod nou, iată un cod nou. Acolo vor băga aşa ceva, încât părul va sta zburlit”.

Europa Liberă: Vom discuta despre aceasta neapărat data viitoare, vă mulţumesc mult. Aşadar, aceasta a fost emisiunea „Punct şi de la capăt”. Vă doresc tuturor cât mai multă presă liberă, iar reprezentanţilor puterii le voi aminti un singur lucru: acea putere care încearcă să lupte cu presa, arată fie absurd, fie mizerabilă. Toate cele bune. Ne auzim peste o lună.

XS
SM
MD
LG