Guvernul premierului Chiril Gaburici a aprobat astăzi proiectul de buget pe anul curent, care prevede mai multe scumpiri de taxe și accize. Se propune, între altele, majorarea cu 50 la sută a taxei pentru utilizarea drumurilor, şi creşterea accizelor la alcool, ţigări şi autoturisme. La capitolul înlesniri, s-a aprobat majorări minore la scutirile anuale personale, de la aproape 9500 de lei la 10100, dar şi a scutirii pentru persoanele întreţinute, de la aproape 2100 lei la 2250 lei. Detalii am primit de la Diana Răileanu.
Pentru anul 2015, Guvernul prognozează un deficit bugetar de aproape 4 miliarde de lei, în condiţiile unor venituri de peste 30 de miliarde de lei şi ale cheltuielilor ce depăşesc 34 de miliarde.
Cele mai mari cheltuieli sunt prevăzute pentru domeniul învăţământului – peste 8 miliarde de lei, urmat domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale - cu peste 6 miliarde de lei şi cel al ocrotirii sănătăţii - cu 3,7 miliarde.
Până acum guvernul şi-a atras critici aspre din partea societăţii civile din cauza discutării „pe ascuns” a celor două documente bugetare, dar şi pentru întârzierea cu aproape şase luni a aprobării acestora.
Cele mai mari nemulţumiri au fost formulate de Asociaţiile agricole care s-au pomenit cu un fond de subvenţionare de peste 600 de milioane de lei. La prima vedere, suma pare mai mare decât cea de anul trecut, însă 230 de milioane din aceasta ar urma să acopere datoriile din 2014. În consecinţă, agricultorii vor putea miza doar pe 380 de milioane de lei, în condiţiile în care ramura ar avea nevoie de peste un miliard, susţine preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari:
„Adică, noi în loc să sprijinim mai mult agricultorii noştri, mai ales în această situaţie foarte dificilă, atât sub aspect extern, mă refer la embargoul impus de Federaţia Rusă şi necesitatea reorientării pe alte pieţe şi sub aspect intern: din cauza devalorizării valutei naţionale s-a scumpit toate resursele, este sistat procesul de creditare, deci, noi în loc să conjugăm eforturile pentru a sprijini agricultorii, mai ales că şi Uniunea Europeană ne întinde o mână de ajutor, noi, iată, facem acest pas foarte greşit.”
Politica bugetar fiscală pentru 2015 prevăde şi un şir de noutăţi care vizează mediul de afaceri. De exemplu, se propune limitarea numărului de autoturisme aflate în gestiunea companiilor. Executivul îşi propune astfel să reducă situaţiile când agenţii economici oferă angajaţilor în plic aşa numitele „beneficii de transport” în locul salariului.
O altă prevedere propune micşorarea limitei pentru sponsorizări, de la 10 la 2 la sută din venitul impozabil. Modificarea propusă are drept scop reducerea cazurilor de evaziune fiscală prin folosirea donaţiilor fictive. Decizia însă a fost criticată de mediul de afaceri pentru că nu ar avea la bază statistici clare despre câte cazuri de acest fel s-au depistat şi care este valoarea pierderilor la buget. În opinia expertul Institutului Economie de Piaţă, Viorel Gîrbu, aceste prevederi, ar putea avea un impact invers decât cel dorit de autorităţi:
„Pentru societatea civilă este important ca Guvernul să nu vină cu anumite măsuri care să creeze potenţial de corupţie. De exemplu, recent am aflat că în politica bugetar fiscală să prevede renunţarea la facturarea electronică şi se vrea revenirea la hârtie (în cazul declaraţiei vamale de export n.a.). Iarăşi, se crează birocraţie, iarăşi relaţia între stat şi mediul de afaceri va lua mai mult timp. Asta însemnă costuri pentru business, nu e clar din care motiv Ministerul Finanţelor vine cu aceste propuneri.”
După ce au trecut de Guvern, Legea bugetului şi politica bugetar fiscală vor intra în dezbateri parlamentare, unde, cel mai probabil, vor fi examinate cu lupa de partidele declarate în opoziţie.
