Linkuri accesibilitate

Revenirea Rusiei la Realpolitik și răspunsul NATO în România


Fregat al forţelor NATO în portul Constanţa, 13 martie 2015

Fregat al forţelor NATO în portul Constanţa, 13 martie 2015

Nu e neapărat o pregătire de război, ci o reîntoarcere la competiția pentru putere, la rivalitatea armelor, la încercarea regăsirii echilibrului pierdut în Estul Europei, după ce Rusia a anexat Crimeea.

România se pregătește să primească trupe și armament din partea statelor membre NATO, ridicând barierele legale de până acum. Astfel Parlamentul a abrogat în această săptămână legea care limita la 3000 numărul de soldați americani care pot staționa la un moment dat pe teritoriul țării, de asemenea executivul a aprobat Acordul dintre Ministerul Apărării din România și cel din Germania, privind cooperarea militară. În plus guvrenul a modificat Legea (291/2007) privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.

Noua legislație dă posibilitatea înființării celor două comandamente NATO care vor opera din România, dă posibilitatea aducerii de echipamente militare străine în scopul “desfășurării unor operațiuni” și ușurează modalitatea de trecere a frontierie de stat pentru trupe și armament. Aceste modficări au avut loc imediat după vizita generalului Philip Breedlove, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, care a spus că “foarte curând” NATO va lua decizia de a trimite în România “tehnică grea de luptă”. Este vorba despre tancuri, rachete și tunuri, care vor staționa în România. Vorbind despre vehiculele blindate care au tranzitat Cehia și alte state săptămâna trecută, șeful trupelor Aliate din Europa a explicat că s-a optat pentru soluția “marșului pe roți” pentru a verifica în ce măsură pot fi folosite drumurile, podurile precum și traversarea granițelor țărilor NATO.

Imediat după aceste declarații făcute de generalul Breedlove, purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Alexander Lukașevici a avertizat că România trebuie să fie “conștientă de responsabilitatea și consecințele” care derivă din suplimentarea prezenței unităților NATO pe teritoriul său, “inclusiv prin crearea unei forțe atât de puternice”.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a răspuns prompt că măsurile NATO sunt “măsuri de reasigurare și protecție ca reacție la o anumită atitudine agresivă a Rusiei”, justificate de “amenințările mai mult sau mai puțin voalate” ale Moscovei la adresa aliaților din flancul estic. “România nu se simte intimidată de aceste măsuri” a mai adăugat șeful diplomației de la București.

În ultima perioadă au venit în România mai multe delegații de congresmeni, adjunctul asistentului secretarului de stat american pentru apărare, șeful FBI, dar și înalți oficiali ai NATO și toți au dat asigurări de securitate. Scutul antirachetă de la Deveselu ar urma să devină operativ până la toamnă, răstimp în care primul comandament al Aliaților din România va deveni operativ.

Nu e neapărat o pregătire de război, ci o reîntoarcere la competiția pentru putere, la rivalitatea armelor, la încercarea regăsirii echilibrului pierdut în Estul Europei, după ce Rusia a anexat Crimeea. “Echilibrul puterii limitează ocaziile de folosire a forței” scrie fostul secretar de stat american Henry Kissinger (Diplomația, 1998, ed.All, p.70), “iar un simț comun al dreptății reduce dorința de folosire a forței”. Vestul nu se așteaptă ca Moscova accepte “dreptatea” Occidentului, dar vrea să se asigure că într-o zonă militarizată, cum este Marea Neagră, Rusia să nu dețină supremația armelor. Reîntoarcerea Rusiei la Realpolitik, adică la “politica externă bazată pe calculul puterii și al interesului național” (după definiția lui Kissinger) obligă NATO să-și arate propria forță militară, inclusiv prin comasarea armelor la periferia Esică a Alianței, acolo unde Moscova a devenit amenințătoare.

XS
SM
MD
LG