Linkuri accesibilitate

„Times” despre notele unei întîlniri secrete între foști șefi ai serviciilor de informații de la Moscova și Washington, desfășurată în Germania.

Rusia a transmis direct Occidentului un avertisment serios despre o posibilă confruntare militară. Un editorial al cotidianului britanic Times discută astăzi în detaliu subiectul, afirmînd că atunci cînd o „supraputere reamintește lumii că posedă un arsenal nuclear și că stă cu degetul pe trăgaci”, vine un timp al reflecției necesare. „Criza Est-Vest cauzată de invadarea rusă a Crimeei și de incursiune în Ucraina – se scrie în Times – a pus pe agendă o problemă intratabilă mascată pentru moment de acordul subțire de încetare a focului de la Minsk”.

Editorialistul apreciază că senzația de securitate actuală este falsă și că „Rusia și-a declarat în mod rar intențiile cu o asemenea claritate și atît de amenințător”.

Trei ar fi amenințările transmise de ruși americanilor, cea dintîi fiind că „orice încercare de a înapoia Crimea Ucrainei va fi considerată ca un act de război”, situație în care Kremlinul va fi gata să-și utilizeze armele nucleare împotriva Statelor Unite.

Situația din statele baltice (infographic courtesy „Times”)

Situația din statele baltice (infographic courtesy „Times”)

Cea de-a doua anunță că Rusia nu va tolera desfășurarea de forțe Nato în vecinătatea ei și că Moscova nu face o diferență prea mare între Estonia, Letonia și Lituania, care sînt membre ale Alianței Nord Atlantice, și Ucraina și celelalte țări din zona pe care o definește ca „spațiu post-sovietic”. Cea de-a treia amenințare, scrie editorialistul de la Times, ar fi că „orice încercare a Nato de a furniza asistență militară Ucrainei va provoca un „răspuns în forță” din partea Rusiei.

Comentariul editorialului precizează că Occidentul „nu are vreun plan de a lua înapoi Crimeea în numele Ucrainei, așa că amenințarea rusă cu un răspuns nuclear „ar trebui citită mai curînd ca o încercare de a crea incertitudine pe plan strategic”. Într-un mod similar, ar trebui înțeleasă și reafirmarea în doctrina revăzută militară rusă a capacităților nucleare. Cum observă editorialistul: „scopul este de a induce paralizia Occidentului, mai degrabă decît de a incinera Birmingham-ul”.

Gesturile în direcția statelor baltice sînt totuși alarmante. Potrivit editorialistului „Rusia fie nu crede în realitatea invocării Art. 5 al Cartei Nato, fie își face calculul că folosirea unor mijloace neconvenționale, cum este utilizarea cetățenilor ruși din statele baltice, va semăna suficientă confuzie. Scopul lui Vladimir Putin este să expună fisurile din Nato și să arunce, astfel, îndoială asupra credibilității Alianței Nord Atlantice.”

Concluzia editorialului din Times este că „Occidentul trebuie să fie conștient de presiunile asupra liderului rus și îngrijorat de perspectiva de a-l avea înlocuit cu cineva și mai amenințător. Occidentul trebuie să arate în continuare determinare în fața agresiunii și sprijin pentru aliații săi din Nato. Dar calea cea mai bună de a evita o ambalare a conflictului este de a face clar că Nato nu formulează nici o amenințare la adresa Kremlinului”.

Tot Times, sub semnătura lui Ben Hoyle și Michael Evans, explică de unde pornesc prezumțiile editorialului. Este vorba despre notele unei întîlniri secrete între foști șefi ai serviciilor de informații de la Moscova și Washington. Potrivit lor, Kremlinul ar fi pe cale de a începe o serie de „acțiuni destabilizatoare” în Estonia, Letonia și Lituania, menite să constituie o provocare la adresa angajamentelor Nato de apărare comună. Iar aceste acțiuni ar include folosirea unor etnici ruși locali sau a unor atacuri masive cibernetice.

Potrivit notelor americane ale întîlnirii ce s-ar fi desfășurat în Germania - și care au fost văzute de ziariștii de la Times -, generalii ruși au fost instruiți asupra mesajului de către însuși ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar americanilor participanți li s-a spus că declarațiile lor se fac cu aprobarea președintelui Putin.

La această întîlnire, partea rusă a evocat „un spectru de răspunsuri, de la unele nucleare la unele fără caracter militar”, atrăgînd atenția asupra celor trei puncte cheie – Crimeea, asistența militară occidentală pentru Ucraina, și o situație din statele baltice asemănătoare celei din Ucraina – ce ar putea conduce la o confruntare directă între cele două națiuni, rusă și americană, cu o posibilă componentă nucleară.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG