Jurnaliştii portalului „Anticoruptie.md” i-au cerut lui Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), să comenteze raportul de progres al UE pentru Moldova, care constată că nu se poate vorbi despre independența completă a CNA. Viorel Chetraru susţine poziţia exprimată de UE. „Clasa politică este cea care trebuie să se gândească serios la ceea ce se spune în raport. E nevoie de reforme, de sprijin, de adoptarea anumitor acte legislative. Am trecut prin mai multe cutremure politice. Iată că acum s-a dovedit că am avut dreptate atunci când am iniţiat anumite cauze penale care acum se află pe masa judecătorilor”, a declarat directorul CNA.
Portalul „MoldStreet” anunţă un nou val de privatizare declanşat de Agenţia Proprietății Publice. Se scot la mezat active ale statului în valoare totală de circa 784 milioane de lei. Observaţia jurnaliştilor e că multe dintre ele sunt deja la a şasea-şaptea încercare de vânzare, iar în unele cazuri preţurile au scăzut chiar şi de şase-opt ori.
Şi tot pe „MoldStreet”, Ion Preaşca semnalează o scădere, în statistici, a exporturilor moldoveneşti de băuturi alcoolice cu 23,4%: de la 247,5 milioane de dolari în 2013 la 189,6 milioane de dolari lîn 2014. Cel mai mult, de aproape două ori, s-a diminuat exportul spre spaţiul CSI, ca urmare a embargoului pe vinuri impus de Rusia, dar şi a conflictului militar din Ucraina, pe când volumul livrărilor de licori în Uniunea Europeană a crescut cu doar 7,4%, până la 34,5 milioane de dolari. O creştere insuficientă pentru a compensa pierderea pieţei ruseşti.
Editorialistul Nicolae Negru aminteşte într-un comentariu publicat de „Politicon” despre declaraţia bancherului Ilan Shor că a finanțat campania electorală a lui Igor Dodon în alegerile din 2011. Pe cine a finanțat în 2014 bancherul care a gestionat trei bănci devalizate - rămâne să ghicim, scrie Negru. Cu siguranță, nu este singurul care „investește” în politica moldovenească. Mai bine zis, în unii politicieni. Să ne mai mirăm că aceștia nu apără interesele statului?, se întreabă retoric autorul. Şi concluzia: avem motive să credem că banii partidelor sunt banii furați de la noi, pentru a ne cumpăra voturile.
Jurnaliştii „Ziarului de Gardă” aduc argumente în favoarea ideii că demnitarii ar trebui obligați să declare inclusiv averea rudelor apropiate. La expirarea unui nou termen de depunere a declaraţiilor, se constată că ele fie nu se depun, fie se depun cu inexactităţi, dar mai ales nu se declară businessuri profitabile, de familie, care sunt scrise pe numele copiilor, nepoților sau altor persoane apropiate, ceea ce legea nu interzice.
Tot „Ziarul de Gardă” publică un interviu cu Andi Cristea, şeful Delegaţiei Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare cu R. Moldova, despre aşteptările de la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga din luna mai 2015. Se vor lua decizii inclusiv în ceea ce privește propaganda rusească. Se va face diferențiere între statele parteneriatului estic în funcție de nivelul lor de implicare și seriozitate. Va fi un moment important de evaluare a reformelor implementate. Nu vor fi vești despre perspectiva europeană a Republicii Moldova, pentru că „etapa următoare semnării acordului de asociere nu este obținerea statutului de candidat, ci realizarea obiectivelor asumate în acordul de asociere”.
Petru Bogatu scrie, între altele, în editorialul său publicat „Ziarul Naţional” că dacă renumitul gangster american, Al Capone, spăla banii murdari aproape la propriu, în maşinile de spălat, „urmaşii săi din fostul imperiu al răului s-au dovedit a fi mult mai ingenioşi”. „Ei au fondat la Chişinău, culmea ironiei, pe banii statului moldovenesc, prin aşa-zisele suveici financiare, bănci comerciale cu o destinaţie specială. Acestea aveau menirea secretă de a spăla banii negri ai Kremlinului, dar şi câştigurile mafiei ruse”, notează editorialistul, pornind de la declaraţia făcută la începutul acestei săptămâni de Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău: „Nu ştiu cum e posibil să furi atât de mulţi bani într-o ţară mică”.
Autorul mai scrie că gangsterii ruşi au reuşit să corupă până şi vârfurile puterii politice. „Ei i-au cumpărat pe mai mulţi miniştri şi deputaţi de la Chişinău, obligându-i astfel să elaboreze şi să adopte o serie de legi care deschideau singure seifurile băncilor. Astfel, Republica Moldova a devenit o mare spălătorie rusească de bani murdari sub acoperirea unui stat membru al ONU, iar de la o vreme, şi asociat cu Uniunea Europeană”, menţionează Petru Bogatu.
