Linkuri accesibilitate

Într-un context dificil la Marea Neagră, președinții român și turc au reușit performanța să nu facă nicio referință la Rusia.

A vizitat România unul din cei mai controversați lideri internaționali ai ultimilor ani, președintele turc Tayyip Recep Erdogan. Liderul de la Ankara și-a încheiat șederea la București înainte de vreme din cauza unor evenimente dramatice interne: o luare de ostatici urmată de o intruziune în sediul partidului de guvernământ, la Istanbul, unde a avut loc în această seară un nou incident violent la sediul central al poliției. Ce a apucat să discute Tayyip Erdogan cu omologul său român Klaus Iohannis, aflăm din relatarea Sabinei Fati.

Într-un context dificil la Marea Neagră, președinții român și turc au reușit performanța să nu facă nicio referință la Rusia. Nici un cuvânt despre Crimeea nu a fost spus la conferința de presă comună a lui Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdogan, iar subiectul a fost ignorat, ca și cum nu ar fi vorba despre o problemă comună aflată în apropierea granițelor României și Turciei.

E posibil ca președintele Erogan să fi dorit să evite cu orice preț acest subiect, dat fiind avântul relațiilor ruso-turce din ultima perioadă și soluția găsită la Moscova de a transforma gazoductul South-Stream, care ar fi trebuit să ducă gaz spre Europa, ocolid Ucraina, în conducta Turkish Stream. În jur de 60 la sută din gazul folosit în Turcia este adus din Rusia, industria țării fiind dependentă de importurile energetice din această țară. România, în schimb, ar fi avut interesul ca de la întâlnirea Iohannis-Erdogan să rezulte că Parteneriatul strategic dintre cele două țări funcționează, atât din punct de vedere al securității, cât și prin punerea în aplicare a unor proiecte comune mai vechi. Este cazul cablului submarin prin care România ar fi vrut să exporte energie electrică în Turcia. Exista un studiu de fezabilitate făcut acum câțiva ani, iar cele două părți urmau să găsească soluția finanțării.

După întâlnirea celor doi președinți am aflat că lucrurile nu doar că stau pe loc, ci și că se fac câțiva pași în spate: studiul de fezabilitate va fi reluat, spune Iohannis, ca și cum acest lucru ar fi în favoarea României. Erogan nuanțează, însă, și mai mai mult adăugând că despre trasnferul de energie discută și cu Bulgaria, iar Turcia va alege “cea mai bună ofertă”. În plus președintele turc s-a plâns că necesitatea vizelor pentru turcii care vor să vină în România afectează turismul și dezvoltarea relațiilor bilaterale

Klaus Iohannis a spus că România susține în continuare aderarea Turciei la Uniunea Europeană, deși la Ankara acest proiect pare mai degrabă abandonat, justiția este în cea mai mare parte sub control politic, iar jurnaliștii care fac opoziție se află la închisoare. De altfel chiar la vizita lui Erdogan la București, jurnaliștii de la trustul de opoziție Zaman, care se tipărește și în România au reclamat că nu au fost primiți la întâlnirea organizată de Camera de Comerț și Industire a României la care a participat și președintele turc, iar la Cotroceni printr-un concurs de împrejurări aceiași jurnaliști nu au putut participa ca conferința de presă a celor doi lideri.

Președintele român a vorbit după întâlnirea între patru ochi cu omologul său turc despre faptul că cele două state sunt legate de aprtenența lor la NATO și de bunele lor relații economice. Turcia este cel mai mare partener comercial al României din afara Uniunii Europene și al cincilea la nivel global,cu schimburi anuale care depășesc 6 miliarde de dolari. Iohannis și Erdogan au ajuns la concluzia că “o regiune sigură și prosperă” este “în beneficiul ambelor state”, dar nu e sigur că au discutat despre cum ar putea fi sigură această zonă în care Rusia a încălcat mai multe tratate internaționale. Președintele turc a explicat totuși că solidaritatea Ankarei față de România se manifestă pe mai multe planuri, inclusiv militar. Este vorba despre solidaritatea din interiorul NATO, a argumentat Erdogan, pentru a nu exista niciun fel de ambiguități. Președintele Turciei a precizat că a vorbit cu omologul său român despre „situațiile” din Balcani, Irak și Siria, care sunt zone de interes istoric pentru Ankara.

Marea Neagră pare să fi fost un subiect secundar și din discursul celor doi președinți se înțelege că Recep Tayyip Erodgan a punctat toate subiectele favorabile lui, în vreme ce Klaus Iohannis i-a ridicat ospitalier mingi la fileu, fără să pună pe masă îngrijorările și preocupările Românei: de pildă, cum vor funcționa strâmtorile Bosfor și Dardanele, controlate de turci, în cazul în care se va extinde conflictul din Crimeea, ce atitudine va avea Ankara față de Moscova și mai ales cum cu ce instrumente va fi pus în aplicare Parteneriatul strategic româno-turc.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG