Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Diana Răileanu.

Fostul premier Iurie Leancă s-a plâns mereu că partidul pe care l-a părăsit îi pune bețe în roate în încercarea de a forma un nou partid. Leancă a invocat mai întâi obstacolele în calea alegerii numelui formațiunii sale, apoi hărțuielile la care ar fi supuși cei care vor să i se alăture. Corespondenta noastră Diana Răileanu a încercat să afle mai multe detalii despre cum s-au transformat în dușmani Leancă și foștii lui colegi de partid.

După ce PLDM şi-a adjudecat, prin intermediul Agenţiei de stat pentru proprietate intelectuală, denumiri de mărci comerciale care conţin sintagma Partid Popular European, la începutul acestei săptămâni liberal-democraţii au înregistrat şi o publicaţie periodică cu aceeaşi titulatură partinică. Aceste acţiuni anticipative l-ar putea împiedica pe fostul premier Iurie Leancă să înregistreze la Ministerul Justiţiei formatiunea pe care, aşa cum anunţase anterior, avea de gand să o numească Partidul Popular European din Moldova.

Zilele trecute, într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul premier semnala că instituţiile statului ar face presiuni asupra unor oameni care intenţionează să părăsească PLDM şi să se alăture proiectului său politic. Iurie Leancă s-a referit la un grup consilieri din Cimişlia care au fost percheziţionaţi de poliţie după ce au părăsit Partidul Liberal Democrat. Aceste acţiuni, a sugerat unul din fruntaşii proiectului politic condus de Iurie Leancă, fostul vicepremier responsabil pentru reintegrare, Eugen Carpov, ar urmări, de fapt, să împiedice formaţiunea să participe la apropiatele alegeri locale:

„Foştii colegi de la PLDM, susţinuţi de membrii coaliţei „majoritare”, încearcă să pună orice fel de obstacole pentru ca noul partid să nu fie înregistrat, să nu participe la alegeri, să ne scoată în afara activităţilor politice pe care noi ni le propunem. (...) Pentru partidele care sunt la guvernare este clar că ratingul scade şi la viitoarele alegeri, probabil, lucrurile vor deveni evidente şi, atunci, platforma Partidului Popular European este unica alternativă care poate readuce speranţa cetăţenilor. Pentru asta se încearcă această platformă să fie lichidată, să fie blocată, să nu fie funcţională”.

În apărarea formaţiunii pe care o reprezintă, vicepreşeditele PLDM, Valeriu Streleţ, a calificat plângerile foştilor săi colegi drept strategii mediatice pentru a atrage atenţia publicului. Liberal democratul a declinat implicarea partidului pe care îl reprezintă în acţiuni de intimidare a membrilor care vor să se alăture proiectului condus de Iurie Leancă, afirmând că „e dreptul lor de a-şi alege partidul politc în care doresc să se afirme”. L-am întrebat pe Valeriu Streleţ de ce a avut nevoie PLDM să-şi adjudece mărci comerciale şi o publicaţie periodică cu denumirea „Partidul Popular European” la scurt timp după retragerea lui Iurie Leancă din formaţiune?

„Partidul Liberal Democrat este parte a marii familii a Partidului Popular European. Nici într-o ţară euroepană nu s-a găsit un grup de iniţiativă care să creeze ad literam un partid cu aceeaşi denumire, fiindcă toţi înţeleg că e un fel de „mauvais ton” (nu e de bun simţ n.a.). Partidul are obligaţia de a proteja în Republica Moldova denumirile care au o anumită similitudine cu Partidul Popular European, care este o platformă politică supranaţională. Respectiv, având dreptul de a-şi rezerva anumite denumiri, noi facem acest lucru. Atât. Nu e niciun fel de tertip în adresa unui sau altui grup de iniţiativă politică”.

Până acum proiectul politic al fostului premier a reuşit să adune puţin peste două mii de semnături de susţinere. Prea puţin, ar spune unii, ţinând cont de faptul că în perioada cît a fost în fruntea Executivului, Iurie Leancă s-a aflat în topul sondajelor care reflectau încrederea cetăţenilor în politicieni. Pe de altă parte, constată sociologul Doru Petruţi, e prea devreme să se afirme că noul proiect ar fi unul mai puţin atractiv pentru alegători:

„Cei care îşi depun adeziunea şi îşi dau datele personale nu sunt singurii votanţi pentru un partid politic. Haideţi să o luăm pe partea cealaltă: sunt foarte multe partide care înainte de alegeri anunţă zeci de mii de simpatizanţi şi vedem că în urma unui tur de alegeri iau 0,43 la sută din voturi, adică nici măcar membrii înregistraţi nu votează cu formaţiunile respective. (...) Scopul unui partid nu cred că este de a avea cât mai mulţi membri, ci scopul unui partid este de a ajunge la putere şi de a conduce.”

De altfel, sugerează sociologul Doru Petruţi, eventualele încercări de a împiedica înregistrarea partidului condus de fostul premier ar putea, contrar aşteptărilor, să-i aducă mai mulţi simpatizanţi decât ar fi fost racolaţi în condiţii prielnice.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG