Potrivit unei analize semnate în Adevărul de Cristian Unteanu, vizita în România a generalului Philip Breedlove, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, definește stadiul actual în domeniul securității: acela „al unei pre-poziţionări de forţă. Şi de forţe”. Breedlove a spus la București că în curând se va face anunța oficial propunerea ca România să găzduiască armament greu al Alianție Nord-Atlantice, adică tancuri, transportoare blindate, maşini de luptă pentru infanterie și artilerie - respectiv tunuri, obuziere, aruncătoare de proiectile reactive, rachete antitanc sau anti-aeriene montate pe transportoare. Până la nivelul sistemelor de rachete PATRIOT (care să poată face faţă rachetelor S-400 ruseşti).
Cristian Unteanu se grăbește totuși să adauge că „NATO nu a anunţat intrarea în război, nu a decis trecerea trupelor vreunuia dintre comandamente la stare de luptă şi nici nu a procedat la măsuri de interzicere a spaţiului aerian sau maritim în zonele proxime teritoriului NATO”. Nu s-au dispus nici interdicţii totale de survol deasupra teritoriului Alianţei, așa cum se iau de regulă în caz de război. De altfel, armanent greu aparținând NATO a fost deja repoziționat în țările baltice și în Polonia, adică acolo unde există vulnerabilități față de eventuale atacuri din partea Rusiei. „Urmează o perioadă de intens război informaţional, scrie jurnalistul de la Adevărul. (...) România este ţintă, noi suntem ţinte”, pentru că NATO este considerată, în doctrina de apărare şi securitate a Rusiei, o ameninţare directă de rang înalt. Cei care s-ar îndoi că lucrurile stau chiar așa sunt îndemnați să privească mai atent ce se întâmplă cu Ucraina.
Tot în Adevărul, blogger-ul Alexandru Grumaz aduce argumente în favoarea ideii că această etapă din planul lui Vladimir Putin de a reface Uniunea Sovietică a început mai demult. De pildă, la începutul crizei ucrainene, când la Praga s-a intensificat din nou activitatea spionilor ruși. Lucrul este certificat chiar de serviciul de informații al Republicii Cehe, arată Alexandru Grumaz, care explică și ce anume îi interesează pe ruși în această țară: rezervele energetice, accesul la informaţiile transmise de NATO şi importanţa pe care Cehia o deține în cadrul Uniunii Europene. Spionajul se va intensifica, arată analistul, nu doar în Cehia, ci și în alte state care s-au aflat în sfera de influență a URSS, adică în Ungaria, Bulgaria, România şi Slovacia.
Iulian Fota plasează în 2007 semnalul de creștere a agresivității în tonul folosit de Moscova la adresa NATO și a Statelor Unite. De atunci încoace, se arată în analiza semnată în revista 22, totul s-a rostogolit până în 2014, când anexarea Crimeii „a aruncat în aer ordinea europeană”. Amenințarea nucleară pomenită de președintele rus Vladimir Putin, când s-a înplinit un an de la anexare, ar duce retorica agresivă a Moscovei „la un nivel nemaîntâlnit de la amenințările proferate de Nikita Hrușciov”.
Și Directorul Serviciului Român de Informațiise se referă la amenințarea pe care o reprezintă Rusia în interviul acordat ieri la Hotnews.ro. Eduard Hellvig solicită repunerea urgentă pe agendă a proiectelor de legi ale siguranței naționale. Blocarea lor, la sfârșitul anului trecut, ar fi dus la demisia din funcție a fostului șef al SRI, George Maior.
