Linkuri accesibilitate

Lungul drum al Moldovei către de Uniunea Europeana şi şansele povestii de succes


Ultimul raport al Comisiei Europene privind progresele R. Moldova prezentat la Chişinău.

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislaţiei Uniunii Europene şi în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. Pe de alta parte, înalți reprezentați ai Uniunii Europene şi ai Statelor Unite vorbesc din ce în ce mai apăsat la Chișinău despre importanta continuării reformelor începute si despre înlăturarea corupţiei.

Comentând raportul despre progresul Republicii Moldova, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a spus că în anul 2014 au fost înregistrate progrese incontestabile, dar şi multe restanţe. Pe de o parte, a avut loc semnarea, ratificarea şi punerea în aplicare a Acordul de asocierea, care cuprinde şi zona de liber schimb. A fost liberalizat regimul de vize. Pe de altă parte, însă, pentru prima dată de la lansarea Politicii europene de Vecinătate, a subliniat emisarul, Moldova a înregistrat progrese „limitate” în domenii cheie, cum ar fi justiţia, lupta împotriva corupţiei, libertatea mass-media şi transparenţa în sectorul bancar. Comparativ cu anii trecuţi progrese mai puţine au fost realizate şi la capitolul democratizare şi drepturile omului, a menţionat diplomatul.

Ceea ce îngrijorează însă cel mai mult, a spus Pirkka Tapiola, ţine de situaţia din sectorul bancar:

Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

„Sume mari de bani, posibil chiar mai mult de zece miliarde de lei, nu deţinem cifrele exacte, au fost deturnate de la trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Se pare că autorităţile competente nu au reuşit să prevină şi să soluţioneze situaţia într-o manieră eficientă.”

Salvarea cu banii statului a celor trei bănci cu probleme printr-o garanţie de stat a Guvernului „ar putea rezulta cu o povară grea pentru Republica Moldova pentru o lungă perioadă de timp” a notat Tapiola.

El a sugerat că soluţia cea mai probabilă pentru cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, ar fi lichidarea lor, însă, în paralel cu transferarea depozitelor cetăţenilor:

„Dacă veți auzi despre lichidarea băncilor, asta nu înseamnă că oamenii își vor pierde banii. Asta înseamnă că instituțiile financiare prost-conduse nu vor mai fi.”

Pirkka Tapiola a atenţionat că dacă problemele din sectorul bancar nu vor fi soluţionate „în mod satisfăcător” ar putea fi puse în pericol viitoarele programele şi proiecte de sprijin din partea UE. El a îndemnat autorităţile moldovene să facă mai multă transparenţă în sectorul bancar, astfel încât adevăraţii proprietari ai băncilor să fie cunoscuţi. Emisarul european a insistat şi asupra necesităţii urgente de a relua negocierilor cu FMI pentru semnarea unui nou acord.

Pirkka Tapiola a repetat şi unele recomandări mai vechi cum ar fi necesitatea modificării Constituţiei pentru a evita blocajul alegerii şefului statului, transparentizarea proprietăţii mass-media, adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului şi reforma administraţiei publice locale. Emisarul european a insistat mai mult asupra luptei împotriva corupţiei şi reformarea Procuraturii.

Ca un fir roşu prin toate recomandările este punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere, implicit a celui de liber schimb pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, a spus şeful delegaţiei UE în Moldova.

XS
SM
MD
LG