Linkuri accesibilitate

Lubitz a primit de la medic o notă în care se arata că suferă de o afecțiune care ar fi trebuit să-l împiedice să zboare în ziua fatidică – dar a ascuns-o.

La trei zile după tragedia din Alpii francezi, tabloul prăbușirii aeronavei companiei Germanwings începe să capete contururi mai precise, concentrându-se asupra co-pilotului Andreas Lubitz, despre care procurorii spun că a distrus avionul intenționat. Dacă ieri toată lumea considerat gestul inexplicabil, și poate sortit să rămâne ne-explicat pentru totdeauna, azi au ieșit la lumină informații noi, potențial relevante.

Andreas Lubitz în 2009

Andreas Lubitz în 2009

Pilotul care pare să fie distrus deliberat aeronava Germanwings în Alpii francezi marți, omorând alți 149 de oameni, a primit tratament psihiatric pentru „un episod depresiv serios” în urmă cu șase ani, a scris astăzi ziarul german cu cea mai mare circulație, „Bild”. Procurorii francezi care au ascultat înregistrarea audio din carlinga avionului nu au sugerat vreun motiv ce l-ar fi făcut pe co-pilotul Andreas Lubitz, de 27 de ani, să preia comanda avionului, să-l încuie pe dinafară pe căpitan și să coboare în mare viteză avionul ce abia atinsese altitudinea de croazieră. Citând documente interne și surse din compania Lufthansa, „Bild” scrie acum că Lubitz a petrecut în total un an și jumătate în tratament psihiatric și că documentele relevante vor fi transmise anchetatorilor francezi odată ce vor fi examinate de autoritățile germane.

Tot astăzi procurorii germani au spus că Lubitz a primit de la medic o notă în care se arată că suferă de o afecțiune care ar fi trebuit să-l împiedice să zboare în ziua fatidică – dar a ascuns-o de șefii săi. Anchetatorii germani au spus că au găsit mai multe asemenea înștiințări de la medic, toate găsite rupte sau mototolite, cea mai recentă fiind chiar din ziua tragediei din Alpi.

Reuters amintește că la conferința de presă de joi șeful executiv Lufthansa Carsten Spohr a spus că Lubitz a făcut o pauză în procesul de instruire în urmă cu șase ani, dar Spohr nu a explicat de ce, spunând doar că apoi Lubitz și-a trecut cu brio toate examenele și testele.

„Abilitățile sale de zbor au fost fără cusur”, a mai spus Spohr.

Reuters scrie că Lufthansa și Germanwings nu au dorit să comenteze informațiile din „Bild”. Dacă ele vor fi confirmate, vor arunca o lumină proastă asupra modului de selectare a piloților la cele două companii și le vor expune unor cereri de despăgubiri masive.

Un aranjament internațional prevede ca liniile aeriene să plătească în asemenea cazuri aproximativ 150.000 de dolari pentru fiecare pasager decedat, dar dacă familiile doresc compensații mai mari sunt libere să acționeze compania în judecată.

Cele două locuințe ale lui Lubitz din vestul Germaniei au fost percheziționate de poliție joi. Procurorii din Duesseldorf, care au început o anchetă paralelă, spun că au adunat probe, dar deocamdată nu au nimic care să explice nemijlocit cele întâmplate.

După tragedia de marți din Alpii francezi, companiile aeriene s-au repezit să anunțe că introduc obligativitatea ca în cockpit să se afle în orice moment două persoane. Asemenea anunțuri au făcut Norwegian Air Shuttle, EasyJet, Air Canada, Air New Zealand și Air Berlin. Alte companii, de pildă cele din Statele Unite sau în Europa Finnair, Ryanair sau Czech Airlines au spus că ele de mult aplică regula celor două persoane în cockpit, înlocuind cu un însoțitor de bord pilotul ieșit, de pildă, la toaletă.

Lufthansa și divizia sa low-cost Germanwings nu au anunțat schimbarea regulii. Vineri s-a pronunțat în această privință ministrul german al Tranporturilor, Alexander Dobrindt.

Ministrul german a spus că ideea celor două perechi de ochi în cabină este în principiu corectă și pe viitor ar putea ajuta la prevenirea unei situații în care unul din piloți este încuiat pe dinafară. „Suntem în discuții intense cu companiile, inclusiv la nivel european, despre viitoarele eventuale măsuri”, a mai spus Dobrindt.

Reuters scrie că prăbușirea aeronavei germane va reaprinde discuția despre măsurile de protecție în cockpit. După atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, agențiile de resort au impus regula ca ușile carlingii să fie impenetrabile când sunt încuiate dinăuntru.

Bild” a relatat astăzi citând surse apropiate anchetei franceze că pilotul principal Germanwings ar fi încercat să spargă cu securea ușile când și-a dat seama ce se întâmplă, dar nu a reușit.

Reuters scrie că noțiunea nouă că pilotul însuși poate fi sursa amenințării face necesară re-examinarea măsurilor de siguranță actuale. „Astăzi ne punem întrebarea invers: trebuie într-adevăr să blocăm ușile?”, a întrebat retoric un investigator aerian francez pensionat, Alain Bouillard.

Chiar înainte ca „Bild” să publice informația că Lubitz are fi avut probleme psihiatrice, agenția AP a citat piloți din Statele Unite plângându-se că testarea sănătății mintale a piloților este insuficientă, iar în unele cazuri cvasi-inexistentă.

„Nu există cu adevărat vreo testare a sănătății mintale”, a spus AP John Gadzinski, căpitan al unei companii aeriene mari americane și fost pilot al armatei. El a spus că în 29 de ani de carieră starea fizică i-a fost verificată mereu, dar nimeni nu l-a întrebat nimic de sănătatea mintală.

Bob Kudwa, fost pilot la American Airlines, a spus: „Îți verifică ochii, urechile, inima – toate lucrurile care încep să sufere cu vârsta, dar n-au nici o treabă cu capul”.

Companiile aeriene europene contactate de AP susțin că verificările sănătății sunt serioase, frecvente și includ de fiecare dată verificarea sănătății mintale.

Pilotul veteran american Kudwa crede însă că este în firea lucrurilor ca piloții problematici să fie descoperiți de propriii colegi, mai degrabă decât de doctori. „Când ai un colectiv de 12.000 sau 15.000 de piloți, cum are American Airlines, din când în când oricum vei angaja un nebun… dar mai devreme sau mai târziu piloții ceilalți, care zboară cu el, își vor da seama și îl vor pârî.” John Goglia, fost oficial al agenției american de siguranța zborurilor (National Transportation Safety Board) este de acord. El spune că cel puțin în America doctorii care verifică piloții nu pot afla mare lucru despre starea reală mintală a pilotului. „Ce să-l întrebe? Ce mai e pe-acasă? Îți bați soția, copiii, câinele? Nu e mare lucru de aflat din întrebări – mai important este ca piloții să fie atenți la piloți”.

XS
SM
MD
LG