Linkuri accesibilitate

Manevre militare la concurență între Rusia și Nato („22”).

În revista 22, George Vișan face un tablou al manevrelor militare de amploare desfășurate în utima vreme de Statele Unite și NATO pe de o parte și de Rusia, de cealaltă parte. Cele mai vulnerabile față de un eventual atac al Rusiei sunt țările baltice - care nu au armată proprie bine dotată și pregătită, nici frontiere naturale care să le protejeze înspre granița cu Rusia. Urmează apoi zona Mării Negre. Cea mai spectaculoasă desfășurare de forțe a aliaților se anunță a fi operațiunea Dragoon Ride, prin care 170 de vehicule transportoare Stryker, cele mai performante ale armatei americane, vor traversa în 10 zile, pe șoselele din Le­to­nia, Lituania, Estonia, Polonia, Republica Cehă și Germania, 1.700 km. Desigur, ele puteau fi transportate cu trenul, dar comandantul forțelor aliate în Europa a considerat că e bine să fie văzute de populație, ca semnal că solidaritatea în cadrul NATO este asigurată.

„Măsurile de reasigurare pe flancul estic nu vizează numai statele membre NATO, ci și cele membre ale Uniunii Europene”, adaugă Iulian Chifu în articolul său din Evenimentul zilei. Analiza se referă și la modul în care țările considerate neutre caută să iasă din neutralitate, pentru că situația o impune. Statele nordice au intrat pur și simplu în logica de război. Își pregătesc trupele în exerciții comune pentru a-și apăra teritoriul. Cele neutre, ca Suedia și Finlanda, dezbat deja dacă nu e cazul să devină membre în NATO. De altfel, arată Iulian Chifu, documente declasificate din timpul Războiului rece confirmă că au existat acorduri de utilizare a aerodromurilor și facilităților militare suedeze de către trupele NATO în contextul apărării teritoriale. Un alt stat tradițional neutru, Elveția, are cheltuieli de înarmare pe cap de locuitor comparabile cu ale Statelor Unite. E pus sub semnul întrebării și statutul de neutralitate al Republicii Moldova, întrucât neutralitatea nu a dus la retragerea trupelor rusești din Transnistria. După cum nici politica non-bloc, de nealiniere, a Ucrainei, nu a ajutat la menținerea păcii în regiune.

România s-a născut ca proiect occidental anti-rus și asta e ceea ce alimentează antipatia Rusiei față de România, arată Cristian Câmpeanu în România liberă. Articolul lui se ocupă însă de atitudinea românilor față de corupție: „Pentru ruși, scrie jurnalistul, ca și pentru turci înaintea lor, țările române au fost teritorii feudale marginale, a căror loialitate putea fi negociată oricând în schimbul tolerării corupției generalizate”. Situația s-a schimbat, dar atitudinea laxă a românilor față de corupție a cam rămas: dovadă, modul în care Parlamentul de la București împiedică anchetarea demnitarilor corupți.

Același cotidian, România liberă, atrage atenția că Senatul are pe masă un proiect de lege care i-ar scoate din ghearele structurilor anticorupție pe mai mulți politicieni acuzați de incompatibilitate. Între ei, celebrul primar al Constanței, Radu Mazăre.

XS
SM
MD
LG