Linkuri accesibilitate

Moldova, o zonă gri de operațiuni financiare dubioase (Ziarul Național)

Președintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, și viceguvernatoarea Băncii Naționale, Emma Tăbîrță, ambii demiși din funcții în urma dezbaterilor pe marginea raportului aşa numitei „comisii BEM”, califică această decizie drept una politică și fără nicio legătură cu situația reală de pe piața financiar-bancară. Artur Gherman a declarat pentru portalul Deschide.md că ar fi devenit victima unei înțelegeri tacite dintre partidele aflate la guvernare și PCRM. Am criticat dur devalizarea Băncii de Economii, în anul 2013. Am fost împotriva mai multor tranzacții și am atenționat și instituțiile competente despre consecinţele ce vor urma vânzării BEM-lui”, a specificat Artur Gherman. La rândul său, Emma Tăbîrță, care a fost responsabilă de supravegherea bancară la BNM, afirmă că nu poartă nicio vină pentru situația de pe piața valutară și tranzacțiile dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Ea acuză membrii comisiei că nu au audiat-o şi nici nu i-au dat dreptul la replică.

Jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă” constată că una din firmele care a obținut credite de miliarde de la Banca Socială a fost fondată, la etapa inițială, de către reprezentantul unui important acționar de la Banca de Economii. Potrivit autorilor, SRL-ul este înregistrat la o adresă unde anterior a avut sediul și firma „Sisteme Informaționale Integrate”, cea care a preluat anul trecut un pachet de acțiuni la BEM, controlată de familia Shor, dar și un alt SRL, „Semgroup-Systems”, acuzat anterior de implicare în atacuri raider și deținătorul unui pachet de 16% de acțiuni la Moldasig.

Victor Ciobanu comentează pe pagina web a „Ziarului Național” evenimentele privind raportul comisiei parlamentare care a examinat situația de pe piața valutară și din sectorul bancar. „Ce va urma? Greu de spus, cât de departe vor dori să meargă guvernanții. Deocamdată, constatăm că ne-am transformat într-o zonă gri de operațiuni financiare dubioase, într-o spălătorie regională. Prin care se spală sume enorme de bani străini. Și mai nou – sume mai mici, dar foarte mari pentru noi, de bani autohtoni”, notează autorul. Victor Ciobanu menționează că UE luptă cu zonele gri și le elimină pas cu pas. „Problema e ce vrem noi cu adevărat – să profităm în continuare de această situație gri, cu toate cele 50 de nuanțe, cum o facem acum sau, totuși, vrem în Europa și atunci trebuie să devenim transparenți?”, continuă editorialistul.

Ion Preaşca de la portalul „MoldStreet” citează mai mulți specialiști după ce Moldovagaz a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului mediu la gazele naturale cu circa 48%. Experții atrag atenţia asupra faptului că ANRE a întârziat foarte mult cu ajustarea tarifelor. Totodată, ei susţin că tarifele vor fi majorate, doar că nu în proporţia cerută de Moldovagaz. „Acestea trebuie să acopere toate costurile şi devierile financiare din ultimii ani. Pentru a preveni o majorare substanţială imediată s-ar putea merge pe o soluţie de ajustare treptată a tarifelor”, consideră Nicolae Mogoreanu, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Energie. Victor Parlicov, ex-director al ANRE, apreciază unele cereri ale Moldovagaz drept exagerate şi care ar fi rezultatul unor decizii negândite ale autorităţilor.

Petru Bogatu se întreabă într-un editorial publicat pe pagina web a „Ziarului Național” ce este CNA (Centrul Național Anticorupție) și ce face el. Autorul constată că adesea instituţia nu caută corupţi ci... faimă. Autorul se referă, între altele, la demascarea tentativei de trucare a meciului de fotbal Moldova – Belgia, caz făcut recent public. În opinia lui etru Bogatu „lupta contra fărădelegilor în domeniul sportului, culturii, societăţii civile este lesnicioasă, confortabilă şi lipsită de riscuri. Aici e fieful nelegiuirilor mărunte. Dar cine investighează corupţia la nivel înalt care se constituie deja într-o ameninţare letală la adresa siguranţei naţionale?”, se întreabă editorialistul de la „Ziarul Naţional”, adăugând că în Republica Moldova se simte nevoia unei insistuţii specializate precum FBI-ul din SUA sau DNA-ul românesc.

În timp ce mai multe organizații nonguvernamentale au cerut din nou Guvernului să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, unde de aproape cinci luni există o funcție vacantă, Vladimir Grosu, ministrul Justiției, a declarat jurnaliștilor de la portalul „Anticoruptie.md” că a demarat discuții cu liderii politici care i-au promis să se gândească la această problemă. „E logic să discut cu liderii politici pentru ca această chestiune să nu fie blocată la o etapă ulterioară. Ar fi fost prostește dacă n-aș fi făcut-o. Guvernul nu înseamnă doar Chiril Gaburici. Executivul are mai multe componente politice”, şi-a apărat decizia ministrul Vladimir Grosu.

XS
SM
MD
LG