Linkuri accesibilitate

Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

Marți, Parlamentul de la Chișinău a discutat cu ușile închise raportul comisiei parlamentare privind situația din sistemul bancar și modul în care par să fi fost devalizate Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Dezbaterea a fost secretă pentru că datele din raport au fost declarate „secrete de stat” deși, remarca deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, „70 la sută din informaţie a fost preluată de pe Internet”. Partidul Liberal a fost împotriva dezbaterii în spatele ușilor închise, la fel Partidul Socialiștilor. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu parlamentarul liberal Iurie Chirinciuc, care și-a prezentat propriul raport.

Iurie Chirinciuc: „De la bun început, am venit cu mai multe propuneri. S-a văzut cu ochiul liber că aceste persoane, mai ales deputații PD, categoric nu au vrut cel puțin să pună la vot propunerile mele: să invităm persoane care cunosc acest domeniu și să vină Veaceslav Ioniță, ex-președintele comisiei economie, finanțe și budget, să vină Veaceslav Negruță, ex-ministrul al Finanțelor – pentru că sunt persoane care cunosc foarte bine acele momente. Din păcate, cu vehemență mi s-a refuzat.

Domnul președinte Rătucan categoric a refuzat să fie puse aceste propuneri la vot. Nu și-au dorit cel puțin să invităm președinții Consiliilor de administrare de la aceste bănci. Fiindcă în informațiile de la SIS este clar scris cine este vinovat, perioada, ce trebuiau să facă, de ce nu au întreprins astfel de măsuri. Ei au spus: „Din păcate, aceste persoane au dosar penal. Merge ancheta și noi n-avem dreptul să-i invităm pentru a nu prejudicia cumva mersul anchetei”.

Văzând acest lucru, mi-am dat seama că pierd timpul în această Comisie. Am început să fac mai multe demersuri din numele meu, având posibilitatea, și să fac o anchetă paralelă.

Europa Liberă: Faceți mai multe constatări. Una din ele ar fi că emisia suplimentară din 2013 care a dus la aceea că cota statului s-a redus și statul nu a mai deținut control asupra pachetului majoritar, a fost efectuată cu grave încălcări. La ce încălcări vă referiți?

Iurie Chirinciuc: „Aceste grave încălcări le-au recunoscut și membrii comisiei – de această dată au fost de acord cu mine. A recunoscut și ex-prim-ministrul domnul Leancă când am discutat cu el și când i-am pus mai multe întrebări. Acea comisie care a luat decizia ca statul să nu participe la emisia suplimentară, nu avea dreptul legitim să ia astfel de decizii pentru că, conform hotărârii de Guvern, putea să ia decizia numai în cazul când lista obiectelor scoase la privatizare este aprobată de Guvern. Însă, Banca de Economii nu este inclusă în nicio listă de acest fel.

Cu atât mai mult, pentru o acțiune costul nominal era de 37 lei, iar ei l-au vândut la cinci lei. Iar prețul de piață minim era de 50 lei. Dacă ei făceau, cel puțin, licitația corect, în budgetul acestei bănci venea minim un miliard de lei. Acel miliard de care ei aveau nevoie în constatările acestei comisiei și în procesul verbal al acestei comisii la momentul respectiv. Dar, din păcate, s-a văzut vădit că s-a urmărit alt scop și ei, din păcate, și-au atins scopul mult dorit”.

Europa Liberă: Care e, din punctul Dvs. de vedere, responsabilitatea Guvernului că această comisie a luat o decizie ilegală, așa cum constatați dumneavoastră?

Iurie Chirinciuc: „Este majoră responsabilitatea Guvernului. Ei erau responsabili cel puțin să urmărească acest lucru, să informeze organele și instituțiile statului pentru astfel de încălcări. Eu sunt sigur că domnul Leancă a fost, în cazul de față, informat incorect și i s-a spus cu totul altceva. De aceea, dumnealui, chiar în discuție, ne-a informat că din păcate cei care au fost în jurul lui nu au fost profesioniști, ori l-au indus în eroare, ori nu și-au făcut treaba”.

Europa Liberă: Ați aflat cumva unde este domnul Barbăneagră, președintele acelei comisii la nivel de vice-miniștri care au luat decizia cu emisia?

Iurie Chirinciuc: „Eu am impresia, și azi seara am auzit informații de la alte persoane, că domnul Barbăneagră ar fi o persoană nevinovată care este rudă direct cu Vlad Filat și ar fi primit dispozițiile de rigoare și dumnealui nu a făcut altceva decât să le execute”.

Europa Liberă: La fel, o constatare importantă pe care o faceți și care nu există în niciun raport oficial scurs în presă, și nici în cel al socialiștilor, e că spălarea de bani prin sistemul bancar moldovenesc a început încă din 2005, odată cu o reformă inițiată, se pare, de domnul Oleg Reidman, actualmente deputat comunist. Pomeniți despre implicarea băncilor în scheme deconspirate la un moment dat de avocatul Magnițki care a decedat ulterior în Rusia, în detenție. Ce legătură au lucrurile astea cu cele care au fost anchetate?

Iurie Chirinciuc: „Această Bancă de Economii, mai repet o dată, a fost o ispită pentru toate guvernările. Inclusiv fostul consilier al președintelui, Oleg Reidman, și împreună, consider eu, cu o echipă întreagă s-au gândit cum să faciliteze aceste furturi de la Banca de Economii. Din start mi-ați pus o întrebare: de ce trebuia ca în comisia respectivă să fie totul confidențial și secret? Pentru că, de fapt, în scrisoarea lui Reidman scrie că aceste măsuri se iau pentru a relaxa sistemul financiar-bancar și pentru a atrage mai multe investiții, de a atrage banii câștigați de către cetățenii noștri de peste hotare. Dar, de fapt, s-a urmărit un cu totul și cu totul alt scop: s-au făcut mai mulți legi, un pachet întreg, care au facilitat ca cei care fură de la Banca de Economii să nu stea la pușcărie. Acesta a fost scopul final și, de fapt, s-au urmărit și acele spălări de bani.

Pentru că, în întrebarea mea, mi-au răspuns: „Dar spuneți, vă rog, cum au prejudiciat acele transferuri satului Republica Moldova?”. Deci, în primul rând, am devenit o „spălătorie regională” la care toți cei din Vest se uită cu surprindere și nu înțeleg care-a fost scopul nostru. Dar, în final, ei și-au făcut treaba în așa mod ca mai puțin să urmărești fluxul de bani și să vezi unde au plecat banii furați de la această bancă și de la celelalte două bănci”.

Liliana Barbăroșie

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: Dumneavoastră acuma aveți răspuns unde au plecat banii? În raport, sugerați o oarecare afiliere a unor companii spre care au plecat o parte din creditele neperformante cu liderul PLDM, Vlad Filat. În alte rapoarte, se văd alte afilieri ale altor companii cu Ilan Șor, afilieri cu Vlad Plahotniuc. Dumneavoastră puteți să ne spuneți o concluzie generală încotro au plecat banii?

Iurie Chirinciuc: „O mare parte din bani au plecat la firmele afiliate lui Ilan Șor. Pentru mine a fost important să văd cum s-au furat acești bani. Mai departe este treaba anchetei, fiindcă dacă ar fi o voință politică, ar fi o voință populară sigur că într-o lună de zile stăteau toți acolo unde trebuie să stea și banii erau returnați înapoi, dar, din păcate, nu se dorește acest lucru”.

Europa Liberă: Un calcul simplu pe care l-am făcut eu, așa, în măsura în care îmi pot permite, spune că e vorba de vreo 39 de miliarde lei. 21 miliarde plecate din BEM ca plasamente, dintre care jumătate la Banca Socială, cealaltă jumătate la trei bănci din Federația Rusă, alte 12 miliarde ca credite neperformante, 17 miliarde din Banca Socială plecate ca credite neperformante. Deci, per total, este vorba de vreo 39-40 de miliarde lei. Cu Unibank nu am găsit informații relevante în raport. Puteau pleca acești bani din cele două bănci fără știrea demnitarilor?

Iurie Chirinciuc: „Sumele sunt interpretabile, pentru că s-a pus întrebarea și conducerii Băncii Naționale și altor instituții. Este foarte greu de calculat și toți au refuzat să dea cifre concrete despre cam cât ar fi pierderile, cam care ar fi suma finală a furturilor. Este greu de determinat exact, dar, așa, niște sume estimative se poate de vorbit. Specialiștii de la Banca Națională spun că pentru recapitalizarea acestor trei bănci ar fi necesare circa 33 de miliarde lei. Cam pe aici ar fi cifra, în jurul a 30-33 de miliarde, nu 39. Dar, trebuie să ținem cont și de faptul că băncile funcționează, mai este posibil de recuperat din unele credite, alte credite e posibil să fie întoarse... Directorul CNA m-a asigurat în plinul Parlamentului că banii vor fi întorși bănuț cu bănuț, cu toate că îmi vine foarte greu să cred.

Desigur, astfel de sume era imposibil de scos fără să cunoască toate instituțiile statului: în primul rând CNA-ul, Banca Națională, Procuratura, CNPF-ul. Era, practic, imposibil, fiindcă legislația le permite și ei au văzut aceste fluxuri de bani. Întrebarea mea retorică este: de ce nu au luat măsuri și de ce nu au blocat aceste transferuri? Toate instituțiile statului au știut și au fost informate de situația actuală, inclusiv președintele republicii, prim-ministrul, președintele Parlamentului, Banca Națională, CNA-ul. Toți au știut și nimeni nu a întreprins nicio măsură”.

Europa Liberă: Dumneavoastră ați fost în sală, spre deosebire de socialiști. Puteți să-mi explicați de ce decizia a fost să fie demisă Ema Tăbârță, vice-guvernatoarea de la BNM, și președintele de la Comisia Națională a Pieții Financiare despre care mulți zic că s-a opus emisiei despre care ați zis că este cu foarte mari semne de întrebare. De ce anume aceștia?

Iurie Chirinciuc: „Pot să vă spun următorul lucru: ei au venit cu un proiect de hotărâre de doi bani. PL-ul a venit cu un proiect de hotărâre alternativ, care reflecta situația reală și, într-adevăr, venea cu soluții de a rezolva problema de la aceste trei bănci. Când au văzut că au făcut o greșeală, au încercat să facă un grup de lucru pentru a veni cu alte propuneri la proiectul lor de hotărâre. Însă Voronin a spus în felul următor: el nu votează nici prelungirea moratoriului – pentru că trebuie cât decât să facă ceva lumină, nu se poate face o ședință secretă și să ieși cu un proiect de doi bani din această ședință. Și se vede că după aceasta au încercat să găsească țapul ispășitor și l-au găsit prin aceste două persoane, dar părerea noastră este, și părerea fracțiunii PL, că trebuia aici de luat măsuri mult mai drastice și mult mai aspre”.

Europa Liberă: La început de an leul se devalorizase cu peste 40 la sută, după aia și-a revenit un pic. Cât din această devalorizare a leului a fost provocată de acest, nu știu dacă pot să-i zic așa, furt de la bănci, de creditele pe care pe urmă s-au dat de la Banca Națională acestor bănci? Dumneavoastră vorbiți despre spălarea a 100 miliarde ruble rusești din Moldova. Cum apreciați dumneavoastră?

Iurie Chirinciuc: „Sunt momente subiective și obiective. Desigur, momente obiective sunt embargoul din Rusia, micșorarea exporturilor, micșorarea remitențelor. Desigur, asta nu putem să negăm, pentru că sunt factorii reali. Dar problema-cheie este, într-adevăr, acest furt din care banii au plecat, și acea spălare de bani, prin care două miliarde de euro în ruble rusești au intrat în țară pe parcursul anului 2014, s-au convertit în euro și dolari, au plecat în off-shore, iar mai apoi iar în Federația Rusă. Desigur, aceștia sunt factorii majori care au provocat această devalorizare”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG