Linkuri accesibilitate

Despre un nou ajutor european pentru agricultura moldoveană, în valoare de 64 de milioane de euro, a discutat Valentina Ursu cu ministrul agriculturii, Ion Sula.

Premierul moldovean Chiril Gaburici și directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, semnează joi Acordul de finanțare dintre guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru aplicarea Programului ENPARD. Este un sprijin pentru agricultură și dezvoltarea rurală care se ridică la 64 milioane euro, a declarat Europei Libere, ministrul Agriculturii, Ion Sula.

Europa Liberă: Unde și când ajung banii?

Ion Sula: „Acest Acord este așteptat de toți fermierii din Republica Moldova, mâine va fi semnat Acordul de finanțare.”

Europa Liberă: De 64 de milioane de euro.

Ion Sula

Ion Sula

Ion Sula: „Da, dintre care 53 de milioane de euro vor fi destinați pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural în Republica Moldova, prin intermediul Fondului de subvenționare. El va veni ca suport la bugetul de stat. Această sumă va fi divizată pentru trei ani de zile, inclusiv pentru anul 2015 – 17 milioane de euro. Banii vor fi distribuiți către producătorii agricoli, prin intermediul măsurilor de sprijin pe care le avem în Fondul de subvenționare a agriculturii.”

Europa Liberă: Și toți producătorii agricoli vor beneficia de aceste subvenții?

Ion Sula: „Vor avea acces producătorii agricoli care se vor conforma investițiilor pe care le avem, în 11 măsuri de sprijin. Și aici vreau să menționez: plantațiile multianuale, construcția serelor, construcția fermelor zootehnice, a sistemelor de irigare, procurarea materialului genetic.”

Europa Liberă: Cei care cresc cereale?

Ion Sula: „Este tehnica agricolă pe care o a avem ca măsură de sprijin. Ea tot va fi parte componentă a Regulamentului de subvenționare, sau o măsură de sprijin pentru producătorii agricoli, unde ei vor avea posibilitate ca, după ce fac investițiile, prin mecanismul bine cunoscut să își primească ajutorul de la stat sau subvenția. Dosarele vor fi aplicate, odată ce va fi aprobată Legea bugetului și vom avea deja Regulamentul pentru subvenționare aprobat pentru anul 2015.”

Europa Liberă: Primăvara trece până atunci.

Dosarele vor fi aplicate, odată ce va fi aprobată Legea bugetului și vom avea deja Regulamentul pentru subvenționare aprobat pentru anul 2015...

Ion Sula: „Primăvara trece, dar fermierii investițiile le fac, lucrările agricole s-au început, ei continuă să investească. Și ulterior vor avea posibilitatea ca să aplice la subvenții, odată cu aprobarea Regulamentului de subvenționare a agriculturii. Ce ține de EMPARD, noi ne-am asumat o responsabilitate, odată cu aprobarea Strategiei de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural 2014-2020, respectiv, Comisia Europeană vine cu sprijin pentru a moderniza sectorul agricol și a ridica nivelul de trai în localitățile rurale, prin instrumentul respectiv. El vine condiționat, că vine ca sprijin la bugetul de stat, atunci trebuie să avem bugetul aprobat. Odată cu aprobarea bugetului, știm suma destinată subvenționării, aprobăm regulamentul de subvenționare și respectiv producătorii pot să aplice pentru acest suport.”

Europa Liberă: Sunt foarte mulți fermieri nemulțumiți pentru că aspectele birocratice într-un fel îi fac să își piardă încrederea. Avem și exemplul banilor oferiți de la Varșovia, de guvernul polonez. Și, iarăși, neînțelegeri multe au apărut.

Ion Sula: „La solicitarea producătorilor agricoli, am venit deja cu inițiativa de a micșora rata dobânzii de la trei procente la un procent jumătate, în așa fel ca acest credit să fie mai atractiv și mai accesibil pentru producători.”

Europa Liberă: Procentul de creditare era un fel de măr al discordiei.

Ion Sula: „Exact. Deja Ministerul Agriculturii a pregătit proiectul de hotărâre de guvern. Sperăm că în termeni foarte restrânși îl vom avea pe ordinea de zi în guvern, ulterior ce va fi aprobat, vom putea să oferim fermierilor acest instrument de finanțare. Dar deja fermierii vin la unitatea de implementare a creditului polonez care se află în incinta Ministerului Agriculturii. Și de-acum se consultă, pregătesc anumite acte, vin cu idei de proiect pentru ca, odată ce va fi aprobat, să fie cât mai repede accesat acest credit sau această sursă de finanțare.”

Nu sunt adeptul protestelor şi vreau să aduc asigurări că Ministerul Agriculturii este de acord şi merge în aceeaşi barcă cu agricultorii. Este important ca să avem o înţelegere, să avem o bună colaborare...

Europa Liberă: De la caz la caz, agricultorii mai sunt scoși în stradă. Se fac auzite apeluri care cheamă să se protesteze. Sunteți gata să discutați cu ei, să vedeți care sunt revendicările, să le anticipați?

Ion Sula: „Permanent ne-am propus să avem un dialog şi o comunicare cu producătorii agricoli, inclusiv cu reprezentanţii asociaţiilor, am avut nenumărate întâlniri. Nu sunt adeptul protestelor şi vreau să aduc asigurări că Ministerul Agriculturii este de acord şi merge în aceeaşi barcă cu agricultorii. Este important ca să avem o înţelegere, să avem o bună colaborare şi să nu mergem cu anumite declaraţii populiste, şi să ne dorim nişte lucruri care nu sunt realizabile la moment.”

Europa Liberă: A pătruns politicul şi în domeniul agricol?

Ion Sula: „Nu vreau să comentez acest lucru, dar vreau să vă asigur că avem acţiuni pe care trebuie să le facem imediat, pe termen scurt, o parte pe termen mediu şi o parte pe termen lung.”

Europa Liberă: Pe termen scurt spuneţi trei lucruri care ar putea să încurajeze lumea care lucrează în agricultură.

Ion Sula: „În primul rând să avem aprobat, să cunoaştem care este Fondul de subvenţionare şi să le oferim fermierilor claritate. Am avut propunerea de 610 milioane din ceea ce ne-a propus Ministerul Finanţelor, plus atragerea fondurilor din afară. Mă refer la fondurile EMPARD, inclusiv mai venim şi cu un şir de alte proiecte gestionate de Ministerul Agriculturii, proiectul Băncii Mondiale, proiectul MAC-P. Venim cu anumite granturi până la 350 de mii de dolari pentru producătorii care se asociază, am aprobat în guvern grantul guvernului danez de 5 milioane 200 de mii de dolari pentru tinerii agricultori, care vin cu un element de 40% pentru investiţiile din spaţiul rural. Mai avem diferite linii de finanţare, mă refer la proiectul „Filiera vinului” şi avem acum, deja pe ultima sută de metri, proiectul „Livada Moldovei”, care sperăm că va fi ratificat foarte curând în Parlament, în sumă de 120 de milioane de euro, care este destinat modernizării şi consolidării lanţului valoric pe segmentul fructe.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar în limbajul cifrelor cam cât la sută din agricultura Moldovei este modernizată?

Ion Sula: „Avem unele domenii mai bine dezvoltate. Avem altele mai slab dezvoltate. Spre exemplu, în ultimul timp foarte mult ne-am axat pe infrastructura postrecoltare. Deja avem în Moldova exemple de succes, urmează să le multiplicăm şi să încurajăm producătorii să investească în aşa infrastructură. Avem o foarte bună tentă referitoare la construcţia şi modernizarea serelor sau câmpului protejat, plantaţiile multianuale, sectorul vitivinicol. Recunoaştem că stăm mai puţin bine în sectorul zootehnic, sectorul de producere a laptelui, sectorul de producere a cărnii de bovină. Ministerul Agriculturii a evaluat şi cunoaşte care este situaţia reală la moment.”

Europa Liberă: De când aţi preluat portofoliul de ministru al Agriculturii, aţi iniţiat un dialog cu partenerii ruşi? Pentru că, atunci când mergi şi discuţi cu agricultorii prima problemă care apare în discuţie, este piaţa de desfacere. Iar piaţa de desfacere a Federaţiei Ruse rămâne a fi încă una de care au mulţi nevoie.

Ion Sula: „Am mers cu câteva scrisori oficiale către ministrul Agriculturii al Federaţiei Ruse, am solicitat de la serviciul Rosselhoznadzor, care este în subordinea Ministerului Agriculturii al Federaţiei Ruse, ca să revenim la discuţia, nu vreau să spun că e embargou, dar sistării exportului de carne, sistării exportului producţiei de origine vegetală. Parţial a fost reluat acest export pentru zece companii care exportă mere şi o parte dintre companiile din partea stângă a Nistrului. Chiar astăzi am semnat o scrisoare directă către Rospotrebnadzor ca să reluăm dialogul pe segmentul vinuri şi pe segmentul conserve. Recunosc că nu sunt reacţii, dar depunem tot ce este posibil din partea noastră şi avem toată deschiderea ca să reluăm acest dialog.”

Europa Liberă: În stocuri, ar mai fi multă producţie agricolă care nu şi-a găsit piaţă de desfacere şi care dă bătăi de cap celor care au crescut în sudoarea frunţii roada?

Ion Sula: „La moment avem stocuri de conserve, avem puţine deja stocuri de măr, 30 de mii de tone de mere. Referitor la vinuri, avem situaţia când o parte dintre vinuri sunt exportate deja pe alte pieţe. M-am întors de la una dintre cele mai importante expoziţii mondiale în domeniul vinificaţiei din Germania, unde am participat, alături de producătorii noştri, alături de vinificatorii noştri, care au fost foarte bine organizaţi deja şi cu un brand de ţară, care al doilea an participă cu brandul „Vinurile din Moldova”. Au înţeles că, fără să se asocieze pe o singură platformă nu se poate de promovat produsele. M-am bucurat foarte mult că deja exportăm vinuri cu valoare adăugată, vinuri îmbuteliate, avem 30% care exportăm pe piaţa Uniunii Europene şi pe alte pieţe.

Odată cu punerea în aplicare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, avem posibilitatea să exportăm, avem o piaţă destul de mare, dar avem şi mult de muncit acasă...

Este o concurenţă dură, dar sunt sigur că producătorii noştri vor face faţă. Este nevoie de timp, este nevoie de susţinerea în continuare a statului. Aici a jucat un rol important şi Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, are o misiune foarte importantă în promovarea produselor vinicole. Au participat şi producătorii de divinuri. Sperăm să-mi mărească volumele de export şi într-adevăr vinurile noastre să fie recunoscute şi pe alte pieţe. Trebuie să fim foarte dinamici, pentru că acuş vom avea prima producţie timpurie de legume, apoi apar primele fructe şi scopul nostru este ca într-adevăr să le garantăm accesul la piaţă producătorilor atât pe piaţa tradiţională, cât şi pe pieţele noi. Odată cu punerea în aplicare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, avem posibilitatea să exportăm, avem o piaţă destul de mare, dar avem şi mult de muncit acasă.”

Europa Liberă: Poate de atâta şi ţăranul, atunci când e întrebat ce probleme ar vrea să rezolve în primul rând guvernanţii, spun că să se întoarcă cu faţa la ţăran.

Ion Sula: „Sunt parţial de acord. Aici trebuie chiar producătorul să-şi asume responsabilitatea, inclusiv pentru piaţa locală. Una dintre priorităţi este să substituim şi importurile. Vin şi cu o cifră. În anul 2014 am importat produse agroalimentare în sumă de 740 de milioane de dolari şi o parte din produse pe care le putem produce acasă, atât materie primă, cât şi produse deja procesate. De multe ori exportăm materia primă în afară şi ulterior aducem produsul finit, facem importul şi valuta pleacă la alţi producători, dar nu la ai noştri acasă. Trebuie să recunoaştem că avem nevoie să ne organizăm, în primul rând, să ne organizăm în grupuri de producători, în asociaţii, în cooperative, pentru ca să producem producţie competitivă.

Una dintre priorităţi este să substituim importurile. În anul 2014 am importat produse agroalimentare de 740 de milioane de dolari...

Cu tot respectul faţă de producătorii mici, aici trebuie să venim şi cred că anul acesta Fondul de subvenţionare va fi mai mult axat pentru producătorii mici şi mijlocii, pentru că trebuie să-i încurajăm, să-i aducem din zona de agricultură de subzistenţă în zona de business, acolo unde să le dăm posibilitatea să aibă şi venituri suplimentare pentru a-şi dezvolta afacerea şi a-şi ridica nivelul de trai în localităţile rurale. Avem deja anumite instrumente pe care vrem să le aplicăm, majoritatea producătorilor le cunosc. Cunoaştem şi noi că este o barieră psihologică, venim dintr-un sistem socialist, care tot timpul a fost în comun şi a fost colectivizat, planificat, dar trebuie să le aducem argumentele necesare, să-i convingem că numai organizaţi vom putea să producem producţie omogenă, producţie calitativă şi la costuri reduse. Pentru că noi trebuie să putem concura şi pentru piaţa locală, nu numai pentru piaţa de export.”

Europa Liberă: Dar aţi reuşit să convingeţi talpa ţării, acest segment care lucrează în domeniul agriculturii, că prevederile Acordului de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb nu ar trebui să sperie pe cei care lucrează în agricultură?

Ion Sula: „Sunt împărţite părerile, dar este datoria noastră, a ministerului, inclusiv a guvernului ca să informăm ce reprezintă acest acord. Până la urmă, am căpătat un drept, un drept de a exporta produsele şi fermierul va decide unde vrea să se orienteze. Pentru că noi astăzi nu discutăm numai despre piaţa comunitară, discutăm şi despre lumea arabă, discutăm şi cu potenţiali importatori, inclusiv din partea asiatică, din India, China, putem să ne regăsim pe pieţele respective, nu numai pe piaţa Uniunii Europene.

Este important să diversificăm pieţele, pentru că dacă ai ajuns să depinzi numai de o singură piaţă, nu poţi peste noapte să te reorientezi...

Este important să diversificăm pieţele, pentru că, în momentul când am depins numai de o singură piaţă, am ajuns în situaţia când suntem puşi în nişte poziţii când nu poţi peste noapte să te reorientezi pe altă piaţă şi o piaţă, până la urmă, cu mult mai corectă, vorbesc de piaţa Uniunii Europene, dar cu anumite condiţii. Mă refer la sistemul de calitate, de inofensivitate, de siguranţă a produsului şi alte reguli de comerţ. Pentru că nu mai poţi vinde în piaţa liberă, dar trebuie să-ţi găseşti un potenţial cumpărător fie la un lanţ de magazine, fie la o piaţă deja organizată, comparativ cu ceea ce aveam în Federaţia Rusă. Dar şi piaţa Federaţiei Ruse a evoluat şi destul de dinamic, deja încep să dispară pieţele primitive, se dezvoltă şi reţelele de comerţ. Respectiv, consumatorii vor să cunoască trasabilitatea produsului, să cunoască care este calitatea şi să fie garantat că producţia corespunde standardelor de siguranţă a alimentelor.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG