Corespondenta Europei Libere la Strasbourg a stat de vorbă cu doi europarlamentari britanici despre campania scoțiană pentru independență și despre deosebirile dintre aceasta și alte mișcări separatiste, de pildă din estul Europei. Interlocutorii Iolandei Bădiliță sunt Christina McKelvie (Scoţia) și John Warmisham (Anglia).
În mai multe ţări europene există în acest moment mişcări separatiste. Vorbim, pe de o parte, de regiuni, precum regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care au reuşit, prin forţă şi cu sprijin din exterior, separarea de facto, fapt care a şi condus la nerecunoaşterea lor de către comunitatea internaţională. Pe de altă parte, în ţări precum Marea Britanie sau Spania, se coagulează mişcări secesioniste care urmează însă trasee democratice în atingerea acestui ţel. Scoţia este un astfel de exemplu.
Documentele care au consfinţit unirea dintre Scoţia şi Anglia au fost votate in 1706 şi au intrat in vigoare un an mai tarziu, pe 1 mai, data de naştere a Parlamentului Marii Britanii. Însă sentimentele de independenţă ale scoţienilor nu au adormit niciodată, iar în anul 2014 susţinătorii ideii unei Scoţii independente de Anglia erau foarte aproape de a repurta o victorie. Campania „DA” a fost de altfel ca şi câştigătoare până în ultimul moment, cu doar două săptămâni înainte de vot cei care doreau rămânerea Scoţiei în cadrul Marii Britanii reuşind să înregistreze un avans in sondaje.
Respingerea referendumului scoţian s-a făcut pe fondul declaraţiilor mai multor oficiali UE care au făcut clar că o Scoţie independentă îşi va pierde statutul de stat membru UE.
Referendumul a trecut, iar acum în Scoţia se discută despre „devoluţia” Marii Britanii.
Ce înseamnă aceasta, ce consecinţe va avea, cum privesc englezii acest proces, dar şi ce părere au despre mişcările separatiste din fostele ţări sovietice, i-am intrebat pe Christina McKelvie, Preşedinte al Comitetului de Afaceri Externe din Parlamentul de la Edinburgh si pe John Warmisham, şeful delegaţiei Marii Britanii la Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.
Europa Liberă: Doamnă McKelvie, domnule Warmisham, vă mulţumesc pentru prezenţa în programul Europei Libere. Respingerea referendumului din Scoţia a însemnat încetarea unei dezbateri, dar a declanşat noi întrebări, noi teme despre delegarea puterilor in Marea Britanie. Aşa numita „devoluţie”. Ce înseamnă exact „devolution”? Unii spun că nu este nimic altceva decât democraţie participativă.
Christina McKelvie: „Da, în unele cazuri este definită aşa. În altele puteri delegate sau reţinute. Dar unii nu cred că ar trebui să existe această delegare. Dacă privim parlamentul scoţian ca pe un exemplu, delegarea a început acum 16 ani cu delegarea puterilor pentru educaţie, sănătate, justiţie şi administraţie locală. Între timp am evoluat, şi am dezvoltat un sistem foarte diferit faţă de restul Marii Britanii, în care ne decidem singuri politicile de sănătate sau educaţie, dar ideea principală este că prin toate acestea noi considerăm că redăm puterea indivizilor, cetăţenilor.”
Europa Liberă: Domnule Warmisham, reprezentaţi aici Anglia, comunitatea engleză (sunteţi consilier local la Salford.) Cum percepe această comunitate mişcările din Scoţia şi acest proces de delegare a puterilor de la Londra către Edinburgh. Simţiţi că pierdeţi ceva?
John Warmisham: „Nu aş spune că simţim că pierdem ceva. Noi dorim descentralizarea, căci în Marea Britanie şi mai ales in Anglia, administraţia este prea centralizată. Eu vin Salford şi aici ca şi în Manchester, a început un proces de descentralizare. Nu cred că merge prea departe, ca să fiu cinstit, dar există. Şi în alte regiuni ale Marii Britanii au loc astfel de procese: în Yorkshire, in nord-est, şi acolo se doreşte descentralizarea, pentru ca astfel, dar şi printr-o finanţare corespunzătoare, să se poată oferi localnicilor politicile potrivite.”
Europa Liberă: Credeţi că dacă Scoţia se va separa de Marea Britanie, va fi urmată de Irlanda de Nord?
John Warmisham: „Cred că dezbaterea în acest caz este în plină desfăşurare. Cu Irlanda de Nord avem însă o problemă istorică. Acolo acest proces de „devoluţie” trebuie făcut cu mare grijă şi foarte lent.”
Europa Liberă: Doamnă Mc.Kelvie, au partidele politice poziţii foarte diferite în privinţa transferului de puteri de la Londra către Edinburgh?
Christina McKelvie: „Nu chiar. Ce avem noi acum în parlamentul scoţian este un proiect de imputernicire a comunităţii, care va fi amendat, modificat, de către partidele politice.În 2011 partidul nostru (Partidul National Scoţian) a preluat majoritatea locurilor, dar parlamentul permite oricărui partid să participe şi să influenţeze legislaţia aflată în lucru. Ca atare, dacă se cade de acord asupra principiilor, mai există dezbateri doar în jurul detaliilor.”
Europa Liberă: Toată lumea se întreabă dacă veţi redeschide în viitorul apropiat chestiunea apartenenţei Scoţiei la Regatul Unit.
Christina McKelvie: „Viitorul apropiat este un termen relativ, nu-i aşa? Cred că există câteva situaţii care ar declanşa o astfel de solicitare: de pildă perspectiva unei Scoţii in afara UE, daca Marea Britanie votează prin referendum iesirea din UE. In acest caz, in 2017 am putea organiza un nou referendum pentru iesirea Scotiei din Marea Britanie.”
Europa Liberă: Domnule Warmisham, ce consecinţe credeţi că ar avea pentru UE o separare a Scoţiei de Marea Britanie, având in vedere şi celelalte mişcări separatiste din ţări europene.
John Warmisham: „Cred că acest lucru va provoca dificultăţi Marii Britanii. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Spania, observăm că aceste mişcări separatiste se înmulţesc, iar asta este pentru că oamenii vor propria lor identitate, vor să trăiască pe propriile lor puteri, iar pentru asta cer descentralizare. Eu sunt socialist şi cred că tot ce se obţine pe căi democratice este justificat şi că este datoria politicienilor să redea cetăţenilor puterea şi să se asigure că vocea lor este auzită şi ascultată. Mai trebuie să ne asigurăm că şi vocea tinerilor este auzită. De aceea ma bucur că in delegatia noastra la Congres avem, cred cea mai tanără delegată.”
Europa Liberă: Scoţia încearcă să atingă acest ţel al independenţei pe cale democratică. Dar există regiuni care încearcă să se separe folosind armele, utilizand propaganda sau fiind ajutate de ţări terţe, de regulă, mult mai puternice. Ce părere aveţi despre astfel de cazuri?
John Warmisham: „Le consider dezgustătoare. Ar trebui să fim o Europă democratică, şi iată ce se întâmplă în anumite părţi de Europă. În Ucraina, Moldova, Georgia. Prefer urna de vot unei arme! Europa a trecut prin două războaie mondiale, ştim ce înseamnă războiul, vedem ce se întâmplă în Orientul mijlociu, Lumea a devenit un loc violent. Decât să aibă arme, oamenii ar trebui mai degrabă să îşi exercite dreptul la vot într-o democraţie reală şi funcţională care să le ofere putere.”
Christina McKelvie: „Sunt de aceeaşi părere. Cred că John are dreptate 100%. Unul dintre lucrurile care s-au întâmplat în Scoţia a fost că oamenii au realizat că democraţia nu este ceva care este făcut pentru ei, ci că pot lua parte la democraţie. Acesta a fost momentul cheie, când oamenii au realizat că acela este momenul lor! Apoi au participat din ce în ce mai multi la manifestatii si marsuri, la care au cantat şi dansat, şi toată lumea s-a uitat la experienţa scoţiană, pentru că este un model pentru cum pot fi condus un astfel de proces in mod corect. Ministrii nostri au căzut de acord asupra unor termeni cu privire la organizarea referendumului in cadrul căruia singurele arme au fost vorbele! Cred cu tărie că forţa noastră stă în argumentele noastre şi nu în armată sau în puterea serviciilor secrete a oricărui alt mijloc sinistru pe care il folosesti pentru a forta sau determina viitorul unei naţii.”
Europa Liberă: Există propagandă englezească în Scoţia?
Christina McKelvie: „Foarte interesant, am avut englezi care s-au implicat in campania pentru DA (n.a. pentru separare)! Au infiintat chiar grupul lor, care s-a numit „Englezi pentru Scoţia”. Acest grup a făcut campanie pentru DA. Cât priveşte propaganda... Mass media de interes general şi în unele cazuri chiar şi BBC pot fi acuzaţi de propagandă. Chiar şi astăzi. Unul dintre parlamentarii noştri a fost întervievat ieri la BBC şi pe burtiera, pe ecran, rula un titlu „Ameninţarea Partidului Naţional Scoţian.”
John Warmisham: „Oamenii ar trebui să fie capabili să îşi facă propria opinie. Într-o societate democratică, cei care locuiesc în Scoţia au dreptul de a decide viitorul Scoţiei. Cât priveşte propaganda, presa în Marea Britanie este îngrozitoare. Felul în care tratează politicienii, se comportă nedemocratic, mai ales presa de extremă dreaptă.”
Europa Liberă: Ultima mea întrebare: Marea Britanie se pregăteşte de alegeri, in mai anul acesta. În cazul unei victorii a partidului dlui Cameron, acesta va organiza, asa cum a promis, un referendum pentru iesirea Marii Britanii din UE. Ce va face Scotia daca rezultatul va fi da, Marea Britanie doreste sa se desprinda de UE?
Christina McKelvie: „Ne intoarcem la ideea fundamentala a referendumului de anul trecut, din Scotia. Campania NU s-a bazat pe ideea „Ne este mai bine impreună”. Ni s-a spus atunci, deci, ca ne e mai bine impreuna, ca o familie de naţiuni in care fiecare membru are aceleasi drepturi, are acelasi statut. Cand va veni momentul să votăm rămânerea sau ieşirea din UE, fiecare parte constitutivă a acestei familii de natii, ar trebui să aibă o majoritate absolută pentru asta, iar daca una nu are, restul nu ar trebui să scoată celelate părţi constitutive afară din UE. Noi suntem foarte articulati, stim ce vrem. Vrem in UE. Irlanda de Nord... acolo situaţia este mai ambiguă... O singura parte constitutivă nu trebuie sa decida pentru celelalte. I-am transmis deja acest mesaj dlui Cameron.”
