Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu directorul Centrului de Resurse Juridice.

Un proiect de lege privind Procuratura, proiect ce-ar urma să aducă normalitatea în domeniu, a fost avizat pozitiv de Comisia de la Veneţia. Recomandările acestei comisii urmează să se regăsească în proiectul care va fi prezentat peste aproximativ o lună Parlamentului. Dacă totul va merge conform bunelor intenţii, proiectul va fi adoptat în această sesiune, ca să intre în vigoare la începutul anului viitor.

O convorbire despre această nouă şansă de reformare a Procuraturii, cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Aşadar, dle Gribincea, un proiect privind Procuratura elaborat, discutat public, avizat de Comisia de la Veneţia, ajustat la recomandările acestei comisii, examinat şi adoptat în Parlament până la vară, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Deci, o variantă foarte optimistă. Credeţi în ea?

Vladislav Gribincea: „Este o variantă posibilă. Contează care va fi versiunea finală votată de Parlament. Au mai fost cazuri când proiecte bune intrau în Parlament și erau modificate substanțial, denaturându-li-se esența”.

Europa Liberă: Comisia de la Veneţia a apreciat proiectul ca fiind „foarte bun”, potrivit ministrului Justiţiei, dar acest proiect ar urma recomandările mai vechi, din 2008, după cum s-a precizat, pentru amendarea Legii Procuraturii, recomandări care atunci nu au fost luate în considerație. De ce acum se crede că ar putea fi luate în considerație integral, fără omisiuni dureroase?

Vladislav Gribincea: „Am observat o anumită reticență a politicienilor de a diminua controlul politic asupra Procuraturii, dar am impresia că presiunea politică externă și internă este atât de mare încât acum Guvernul nu mai are o altă șansă să evite adoptarea acestei legi.”

Europa Liberă: În proiect apare un nou mecanism de numire a procurorului general. Este acest mecanism garanţia unei independenţe adecvate a procurorului?

Vladislav Gribincea: „Independența procurorilor este în principal de două feluri. Prima este una politică, independența de influențele externe, și a doua este una internă, de subordonare ierarhică. În ceea ce privește independența politică, aici sunt mai multe lucruri care se îmbunătățesc, principalul fiind modul de numire a Procurorului general.

Președintele Parlamentului nu va mai avea discreția să aleagă oricare candidat pe care îl dorește. Organul de autoadministrare a procurorilor va selecta candidatura, o va propune președintelui țării și acesta îl va numi în funcție sau va refuza. A doua propunere a aceluiași candidat de către Consiliu este obligatorie pentru președinte. Un mecanism similar funcționează la moment în cazul judecătorilor.

În ceea ce privește independența internă, aici încă mai există o practică nefericită a procurorilor-șefi de a da instrucțiuni destul de des pe dosare procurorilor ierarhic inferiori. Noua lege limitează dramatic din aceste competențe.”

Europa Liberă: Deci, avem un proiect care prevede niște mecanisme și care este avizat pozitiv de Comisia de la Veneția. Ce ar trebui să se întâmple rău ca să existe riscuri în acest sens?

Vladislav Gribincea: „Grupul de lucru pe care am avut onoarea și plăcerea să-l conduc lucrează asupra definitivării proiectului de lege. Proiectul, conform estimărilor noastre, ar trebui să fie gata pentru transmiterea în Guvern sau Parlament până la mijlocul lunii aprilie. S-a anunțat deja că până în luna mai proiectul va ajunge în Parlament oricum. Iar deja în Parlament deputații ar putea să intervină pe anumite chestiuni și acolo ar putea să survină lucrurile mai puțin plăcute”.

Europa Liberă: Comisia de la Veneţia a sugerat că implementarea reformei inițiate prin acest proiect de lege este posibilă şi fără modificarea Constituţiei, cu excepţia procedurii noi de numire a procurorului general. În ce măsură proiectul de lege va sta în picioare și fără mecanismul de numire a procurorului general, în eventualitatea în care deputații se vor împotrivi acestui mecanism?

Vladislav Gribincea: „Modul de numire a procurorului general este doar o mică inițiativă din proiect, sunt multe alte chestii benefice în el. Dar grupul de lucru s-a gândit și la varianta tranzitorie, în care chiar dacă Constituția nu este modificată, discreția Parlamentului se modifică substanțial.

În primul rând, se cunoaște că avem un procuror general care are un mandat ce va expira abia peste trei ani, adică există un interval pentru modificarea Constituției între timp. Iar pe de altă parte proiectul, în versiunea tranzitorie, prevede că chiar dacă la moment nominalizarea va rămâne la discreția speakerului, iar numirea va fi făcută în Parlament, se va propune modificarea regulamentului Parlamentului astfel încât președintele Parlamentului să poată nominaliza doar candidatul propus de către organul de autoadministrare a procurorilor.”

Europa Liberă: Ce se poate întâmpla dacă, de exemplu, Consiliul superior al procurorilor propune un candidat, iar şeful statului nu agreează?

Vladislav Gribincea: „Atunci, Consiliul superior al procurorilor se poate reuni și cu votul a opt din cei doisprezece membri să voteze repetat candidatura. Și atunci aceasta va fi obligatorie pentru președinte.”

Europa Liberă: Deci, Consiliul va avea ultimul cuvânt?

Vladislav Gribincea: „Da, el va putea trece peste vetoul președintelui”.

Europa Liberă: Nu cumva prezintă vreo doză de pericol și acest aspect al procedurii, în sensul în care ar putea domina o mentalitate de cartel, o înțelegerea a breslei?

Vladislav Gribincea: „Bineînțeles că există un mare pericol de corporativism în acest proiect de lege, dar frica noastră era că pericolul prezentat de controlul politic asupra Procuraturii este mai mare decât riscul de corporativism. Totuși, proiectul de lege vine și cu soluții pentru a responsabiliza procurorii, introduce un mecanism de evaluare destul de minuțios a tuturor procurorilor, de asemenea, se introduce instituirea unui control total al procurorilor asupra organului de autoadministrare a procurorilor.

Din cei doisprezece membri ai Consiliului superior al procurorilor, șase vor fi procurori de carieră aleși de colegii săi, încă trei vor fi din oficiu membri ai Consiliului – procurorul general, ministrul Justiției și președintele CSM, și încă trei vor fi aleși – unul de către Parlament, unul de către președinte și unul de către Uniunea Avocaților. Astfel încât, va fi extrem de greu să acumulezi cele două treimi din voturi necesare numirii unui candidat și procurorii nu vor avea oricum, doar ei, majoritatea necesară și vor trebui să-i convingă și pe ceilalți membri”.

Europa Liberă: Să lămurim și alt aspect important, cel legat de competenţele Procuraturii. Propunerea este ca acestea să se limiteze la procesul penal.

Vladislav Gribincea: „Comisia de la Veneția a menționat că într-o societate democratică veritabilă competența Procuraturii în domeniul non-penal este destul de limitată, dacă nu chiar inexistentă, și a recomandat de a limita la maxim competențele Procuraturii în alte domenii decât cel penal.”

Europa Liberă: Ceea ce e diferit la ora actuală...

Vladislav Gribincea: „La moment, Procuratura are competențe destul de mari și în alte domenii, de exemplu în domeniul controlului respectării legislației. Avem multe organe competente de a face acest lucru, iar competența Procuraturii dublează activitatea acestor organe și în practică se întâmplă că alte organe nu lucrează, iar procurorii intervin ca și pompierii pentru a soluționa disfuncționalitățile din celelalte sisteme. În consecință, cumva situația se redresează, însă disfuncționalitatea din celelalte sisteme rămâne și persistă cronic. Eu cred că organele celelalte ar trebui să-și perfecționeze activitatea și să nu mizeze pe intervenția ad-hoc a procurorilor.

Europa Liberă: Noul mecanism de evaluare a performanţelor în Procuratură ce prezintă şi, simplu vorbind, la ce foloseşte acesta și cum ar putea soluționa excesul de zel al procurorilor?

Vladislav Gribincea: „Procurorii, odată intrați în sistem pot să dea dovadă de un comportament foarte bun sau de unul nu chiar bun. Atunci, o dată la o anumită perioadă de timp ei ar putea fi verificați – ce au făcut ei în această perioadă? La moment, acest lucru nu se face. Acum, o dată la cinci ani procurorul vine în fața unei comisii și susține un examen preponderent teoretic. Noi vrem să fugim de la această practică, adică nu vrem să verificăm cum procurorul cunoaște legea, dar mai degrabă ce a făcut el în acești trei sau patru ani de la ultima evaluare. Acest punctaj, rezultatele acestei evaluări, ar putea servi inclusiv ca temei pentru eliberarea procurorului din funcție sau pentru promovarea lui, în cazul în care acesta dorește acest lucru.”

Europa Liberă: Cum va fi reglementat aspectul salarizării procurorilor prin noua lege?

Vladislav Gribincea: „Este o tradiție în Europa de a lega cumva salariile procurorilor de cele ale judecătorilor. Proiectul de lege prevede că salariile procurorilor vor reprezenta 90 la sută din salariile judecătorilor dintr-o instanță comparabilă și cu o vechime în muncă comparabilă. La judecători salariul la moment se calculează în funcție de instanța la care activează și de vechimea în muncă. Același lucru se va întâmpla și în cazul procurorilor, dacă proiectul de lege va fi votat. Și aici trebuie să menționez că salariile procurorilor nu au crescut de mult timp, iar subordonații procurorilor anticorupție au chiar un salariu mai mare decât însăși procurorii anticorupție.”

Europa Liberă: Deci, iarăși costuri bugetare, inclusiv pentru salarii, costuri care se vor recupera însă înzecit dacă Procuratura va funcționa eficient. Dar nu vedeți vreun risc ca salariile să crească, iar eficiența să rămână, ca să zic așa, ca întotdeauna?

Vladislav Gribincea: „În primul rând se știe că o justiție ieftină ne costă scump, și practica anterioară a demonstrat acest lucru plenar. Iar salariul nu poate soluționa toate problemele existente – aceasta este doar una dintre pârghii. Trebuie privite lucrurile pe ansamblu. Și aici trebuie să spun că dacă nu se va conștientiza pe interiorul Procuraturii că lucrurile trebuie schimbate, atunci mă tem că impactul creșterii salariale va fi unul destul de mic. Adică, pe lângă creșteri salariale trebuie de umblat la disciplină, la eficientizarea procedurilor interne și, bineînțeles, la moralitatea procurorilor”.

XS
SM
MD
LG