Linkuri accesibilitate

Securitatea bancară a Moldovei discutată în secret la Parlament


Moldova - Parliament rebuilt, Chisinau, 13 February 2014

Moldova - Parliament rebuilt, Chisinau, 13 February 2014

Parlamentul a audiat cu ușile închide un raport despre miliardele dispărute de la bănci.

Parlamentul a audiat cu ușile închise raportul comisiei sale de anchetă despre scandalul dispariției a miliarde de lei de la trei bănci moldovene, în primul rând, Banca de Economii, care a fost privatizată parțial și renaționalizată anul trecut. Liberal-democrații, democrații și comuniștii au votat ca ședința Parlamentului, ținută după amiază, să fie secretă. Dar în presă s-a scurs încă de dimineață un raport a cărui veridicitate nu a fost contestată și care spune între altele că o parte a miliardelor dispărute ar fi fost plasate în bănci din Rusia.

Decizia de a secretiza şedinţa a fost votată de parlament la solicitarea preşedintelui comisiei, democratului Marcel Răducanu, care a invocat la rândul lui o cerere venită din partea anchetei:

„…pentru a nu tărăgăna şi a duce pe o cale greşită mersul anchetei şi, în final, a da posibilitate celor vinovaţi să fugă de pedeapsă”, şi-a motivat Marcel Răducan solicitarea.

Iată argumentele cu care a optat pentru secretizarea şedinţei şi liderul comunist, Vladimir Voronin:

„Fracţiunea PCRM retrăieşte foarte mult de situaţia din sectorul bancar naţional, dar importă decizia pe care o s-o voteze Parlamentul. Cum o să meargă discuţiile, cine ce fel de publicitate o să-şi facă, cine şi cum o să se răţoiască aici nu contează.”

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a încercat să se opună spunând că: „Parlamentul a mai format o comisie în 2013 în frunte cu Oleg Reidman care tot a fost secretă. Şi atunci cereau 1 miliard pentru a salva BEM, dar am ajuns să dăm 10 miliarde, pentru a salva trei bănci. Iată ce înseamnă şedinţe închise. Nu trebuie să fugim de cei care au votat pentru noi, puterea suverană aparţine poporului, nu deputaţilor.”

De altfel, reprezentantul liberal în comisie a făcut publică şi o opinie separată, care cere desecretizarea în următoarele 10 zile a deciziilor luate în cazul celor trei instituţii bancare, dar şi implicarea în investigarea cazului a unei misiuni europene.

Opoziţia socialistă a protestat şi ea faţă de secretul audierilor, părăsind sala de şedinţe şi anunţând într-un briefing că extragerile din cele trei bănci sunt de ordinul zecilor de miliarde, că ele au provocat în mare parte devalorizarea leului de la început de an şi că băncile sunt acum de fapt falite. Liderul PSRM, Igor Dodon:

„În sală au rămas cei care au furat miliardele, de aceea şi stau sub uşile închise – se tem de cetăţeni. Acum ei propun, ca soluţie, capitalizarea celor trei bănci, ceea ce ne-ar costa 23 de miliarde, sau lichidarea lor, ceea ce la fel ar costa foarte mult – 15 miliarde ”, a spus Igor Dodon înainte de a face public un raport de alternativă la cel întocmit de comisie.

Încă acum câteva zile, Igor Dodon deconspirase acte ce ar arăta schemele operațiunilor de la Banca Socială care ar fi lăsat-o fără 17 miliarde de lei. Printre companiile care obţinuseră credite neperformante majoritatea ar aparţine sau ar fi afiliate lui Ilan Shor, unele însă şi prim-vicepreşedintelui partidului democrat, Vlad Plahotniuc.

Datele invocate de socialist sunt confirmate în mare parte de o copie a raportului ajunsă în presă înainte de dezbaterea parlamentară şi a cărei autenticitate nu a fost negată de nimeni. Din aceasta ar rezulta că BEM ar fi plasat doar în două luni ale anului 2014, în octombrie şi noiembrie, circa 21 de miliarde de lei în patru bănci: jumătate din sumă în Banca Socială, iar altă jumătate – în trei bănci din Federaţia Rusă - Alef Bank, Interprombank şi Gazprombank. Plasamentele ar fi fost efectuate fără gaj şi fără dobândă, în timp ce fuseseră atrase în BEM de la alte bănci moldoveneşti la o dobândă de 3%. La fel, BEM ar fi acordat în aceiaşi perioadă credite neperformante de peste 12 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care votase pentru audierea deschisă a raportului, a sugerat totuşi că acesta nu numai că nu şi-a atins scopul, dar şi plasează pe alocuri în mod eronat responsabilitatea pe Guvern:

„Am să insist că instrumentele noastre sunt foarte şi foarte restrânse. Instrumentele de bază de prevenire, supraveghere, penalizare le deţine altă instituţie – BNM. Comisia naţională de stabilitate financiară nu dispune de fapt de nici o pârghie pentru a interveni”, a explicat Iurie Leancă.

Fostul ministru al finanţelor, Veacesalv Negruţa, crede că raportul apărut în presă nu a făcut decât să compileze datele instituţiilor statului care deja se cunosc, prin urmare comisia şi-ar fi irosit timpul în zadar.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG