Linkuri accesibilitate

O dezbatere la Chişinău cu participarea reprezentanţilor CEC, APCE şi OSCE.

Finanţarea campaniei electorale şi limitarea concentrării mass-media în mâinile anumitor politicieni sunt principalele lecţii ale alegerilor parlamentare de anul trecut, pentru care autorităţile nu au încă soluţii. La aceste concluzii au ajuns experţi din ţară şi din străinătate la o conferinţă de bilanţ organizată la Chişinău de Comisia Electorală Centrală şi Consiliul Europei.

Spre deosebire de alte scrutine când marea provocare o reprezentau listele de alegători, la alegerile de anul trecut organizarea procesului electoral a fost mai bună, chiar şi cu acea eroare a registrului electronic al alegătorilor, au constatat reprezentanți ai Consiliului Europei, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului de la OSCE.

Mare parte din eforturile experţilor străini s-au concentrat pe alte subiecte, printre care şi îmbunătăţirea monitorizării programelor de ştiri şi dezbateri de către CCA. De ce anume acest subiect a devenit atât de importat? Una dintre explicaţiile a fost oferită de şeful Diviziunii de Asistenţă Electorală din cadrul Consiliului Europei, Francois Friederich, care a spus: „concentrarea mass-media şi legăturile raportate dintre anumite partide politice şi mass-media pot să limiteze libertatea de exprimare. Cadrul juridic trebuie să fie revizuit pentru a limita această concentrare”.

Această recomandare vine după ce în cadrul monitorizării efectuate de CCA în campania electorală s-a stabilit că instituţiile media despre care se spune că ar fi controlate de liderul democrat Vlad Plahotniuc ar fi încălcat legea cu bună ştiinţă. Potrivit preşedintelui CCA, Dinu Ciocan, cea mai gravă situaţie s-a atestat la posturile de televiziune Prime, Publika TV, Canal 3 şi Canal 2, care „pe întreaga campanie electorală au favorizat accentuat atât direct, cât şi indirect PD, nu doar în programele de ştiri, dar şi prin transmiterea în direct a evenimentelor electorale organizate de acest candidat”.

O altă preocupare a experţilor specializaţi în monitorizarea alegerilor este finanţarea campaniilor electorale. Până acum, pe durata campaniei candidaţii aveau obligația să prezinte rapoarte financiare, fără ca veniturile acumulate şi cheltuielile făcute să fie verificate de vreo instituţie de stat, rămânând pe seama controlului public exercitat de mass-media şi organizaţiile neguvernamantale.

Directorul de programe de la Asociaţia Promo-Lex, Pavel Postică, a ajuns la concluzia că mulţi dintre candidaţi au furat startul campaniei, promovându-şi platformele şi cheltuind mulţi bani în acest scop cu câteva luni înainte de demararea campaniei propriu-zise. Dar acest fapt nu este prevăzut în legislaţie, respectiv nu se poate spune că există vreo încălcare. Potrivit lui Pavel Postică, tipul de rapoarte financiare depuse la CEC au evoluat în timp, fiind mai complexe la ultimul scrutin. „Deci CEC a făcut primul pas, acum trebuie să facem şi următorul pas, atât timp cât vedem că partidele nu sunt foarte exacte în raportare. Deja cum şi cine o să fie acel organ e foarte complicat de spus”.

În contextul în care unul dintre candidaţi a fost scos din cursă în ajun de scrutin, pe motiv că ar fi utilizat bani din străinătate, şeful Diviziunii observare a alegerilor şi cooperare interparlamentare din cadru Secretariatului APCE, Chemavon Cahbazian, s-a arătat îngrijorat dacă şi alţi candidaţi nu a procedat la fel şi dacă CEC nu a aplicat legea selectiv.

Vicepreşedinta parlamentului Liliana Palihovici a spus că atât la capitolul transparenţii proprietăţii în media, cât şi a finanţării partidele politice au fost votate recent amendarea legilor menite ducă la îmbunătăţirea cadrului legal. Experţii independenţi şi-au exprimat însă îngrijorarea că noile versiuni ale legilor nu prevăd mecaniste clare, respectiv nu vor face lumină, aşa cum promit politicienii.

XS
SM
MD
LG