Linkuri accesibilitate

Un interviu cu directorul adjunct al Centrului de Analiză și Consultanță Politică (Politicon) din Chișinău.

În Autonomia Găgăuză au avut loc ieri alegeri locale. Datele preliminare o scot deja învingătoare, cu 51% din sufragii, pe fosta comunistă Irina Vlah sprijinită în această campanie masiv de Partidul Socialiştilor, ce acumulase la alegerile parlamentare din noiembrie 57% din voturile din Găgăuzia. Un scrutin comparat de mulţi cu alegerea guvernatorului unei gubernii ruseşti, nu a unei mici autonomii din Republica Moldova. De ce atâta importanţă atribuită autonomiei de către Moscova şi de ce atâta calm la Chişinău? Cum se vor schimba relaţiile Chişinăului şi Comratului sub foarte probabila guvernare a Irinei Vlah?

Despre aceste şi alte subiecte discutăm cu Ion Tăbârţă, vice-director al Centrului de Analiză şi Consultanţă Politică Politicon de la Chişinău.

Europa Liberă: Domnule Tăbârţă, cu rezultatele este aproape totul clar, v-aţi fi aşteptat la altceva?

Ion Tăbârţă: „Nu m-am aştepta la altceva. Era clar că Irina Vlah este favorită. Întrebarea era doar dacă va reuşi să câştige din primul tur sau va trebui cel de-al doilea tur. După cum vedem şi cel mai probabil aşa va fi după numărarea celor 100 de procente din voturi, Irina Vlah, favoritul numărul unu, până la urmă a reuşit să se impună din primul tur în faţa restului candidaţilor.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi această victorie?

Ion Tăbârţă: „Această victorie este una simplă - implicarea masivă a Federaţiei Ruse în campania din UTA Găgăuzia. Este deja o formulă probată, am văzut că şi în cazul socialiştilor lui Dodon, dar şi în cazul lui Renato Usatîi, implicarea masivă a Rusiei în Republica Moldova în cursul campaniei, este formula de succes.”

Europa Liberă: Şi dacă de această dată Federaţia Rusă nu-ţi trimitea emisarii, nu veneau artişti ruşi, nu tot Irina Vlah câştiga?

Ion Tăbârţă: „Nu aş fi sigur. Da, această campanie a avut specificul ei. Noi ştim foarte bine care este orientarea regiunii din sudul Moldovei. Acolo tot s-a mers pe această orientare pro rusă, de fapt competiţia nu a fost una pro-Moldova, ci mai degrabă una pro-Rusia. Candidaţii la başcan s-au întrecut între ei după cine este mai pro-rus. Implicarea celor vizaţi, şi anume Federaţia Rusă, a politicienilor de acolo în campania din autonomia găgăuză pentru un anumit candidat, l-a făcut favorit din start, ceea ce s-a întâmplat.

Irina Vlah la vot

Irina Vlah la vot

Oricum, Irina Vlah avea şanse bune. Ne aducem aminte că ea, cu patru ani în urmă a ocupat locul trei în cursa pentru başcan, având practic acelaşi rezultat ca şi de deja ex-başcanul Mihail Formuzal şi Nicolae Dudoglo, care era de asemenea un favorit al cursei. Atunci oricum a fost nevoie de al doilea tur. Acum vedem implicarea masivă a Federaţiei Ruse şi vedem că datorită acestei implicări Irina Vlah practic şi-a subclasat contracandidaţii săi. Ocupantul locului doi, Nicolae Dudoglo nu a acumulat nici 20 de procente. Este evident că implicarea Federaţiei Ruse au făcut-o pe Irina Vlah un candidat net favorabil.”

Europa Liberă: De ce Chişinăul nu a fost prezent în campania din Găgăuzia sau a fost foarte puţin prezent, de ce parcă a închis ochii şi a stat calm?

Ion Tăbârţă: „Dar ce ar fi putut face acum Chişinăul? Chişinăului nu-i rămânea decât să gestioneze situaţia aşa cum este şi implicaţiile lui să nu ducă la o înrăutăţire a situaţiei. De fapt, Chişinăul culege acum roadele a 20 de ani de relaţii cu Comratul.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în autonomie de la referendumul din 2 februarie 2014, care aşa cum ne amintim a arătat o orientare clară spre Rusia a locuitorilor acestei autonomii, şi până la aceste alegeri, există ceva ce ar fi putut face Chişinăul altfel în raport cu locuitorii autonomiei?

Ion Tăbârţă: „Pe termen scurt nu prea existau multe şanse. Faptul că Chişinăul nu a permis situaţiei să degenereze, deja este un factor pozitiv. Dacă ne aducem aminte, au fost destule tentative de a destabiliza situaţia. Aici Chişinăul a reuşit deocamdată să ţină situaţia sub control, dar să apropie, să integreze această regiune în societatea moldovenească, avem nevoie de mai mult timp.

Ceea ce avem acum în UTA Găgăuzia nu ar trebui să ne mire, acesta este rezultatul celor 20 de ani de relaţii dintre Chişinău şi Comrat. Acum, Chişinăul trebuie să gestioneze foarte bine relaţia cu Comratul, în special pe linia Comrat-Moscova, că este evident că separatismul găgăuz face parte din scenariul moldovenesc al Kremlinului.”

Europa Liberă:De ce totuşi Chişinăul nu reuşeşte să ducă o politică reuşită în report cu autonomia sudică?

Ion Tăbârţă: „Cum spunea un comentator de la noi, relaţiile dintre Chişinău şi Comrat mai degrabă au fost după principul „lasă-mă să te las”. În 1994, dându-le acest statut de autonomie, soluţionând acel separatism din sudul Moldovei, i-am lăsat pe găgăuzi „să fiarbă în propriul suc”. A fost ceva de genul că voi vedeţi-vă de autonomia voastră, iar noi ne vom vedea de treburile de la centru. Acest lucru a fost o abordare greşită. Vedem că, din păcate, acea societate de acolo aşa şi a rămas rusolingvă, nu prea a făcut nimic ca să se apropie de Chişinău, ca să se românizeze, iar al rândul său, Chişinăul la fel nu a făcut nimic sau practic a făcut foarte puţine ca acea populaţie de acolo să înveţe limba română, să se simtă parte componentă a Republicii Moldova. În toţi aceşti ani Comratul, mai degrabă organic şi firesc s-a regăsit în relaţia cu Tiraspolul decât în relaţia cu Chişinăul.”

Europa Liberă: După alegerile din 30 noiembrie foarte mulţi experţi spuneau că trebuie de urmărit rezultatul acestui scrutin local cu multă atenţie. Pentru că dacă forţele de stângă pro-ruse câştigă, va fi doar un început şi mulţi cred că asta creşte probabilitatea ca să fie repetat acest rezultat la alegerile din alte localităţi, cum ar fi Bălţi, Chişinău. Dumneavoastră cum vă uitaţi la aceste prognoze?

Ion Tăbârţă: „Este evident că acesta este planul Moscovei. Acesta este scenariul a separatismului găgăuz şi anume scenariul moldovenesc. Moscova a resuscitat separatismul găgăuz pentru a avea pârghii asupra Chişinăului, în condiţiile când deja Tiraspolul nu mai reprezenta o astfel de pârghie. Şi dacă să ne uităm la însăşi lozinca, sloganul, sau ideea de bază promovată de Irina Vlah şi în special de socialişti, este exact acela pe care dumneavoastră l-aţi numit.

Începem schimbarea în Moldova din Găgăuzia, ori acesta este evident sloganul Moscovei - reîntoarcem Moldova în zona noastră de influenţă începând cu Găgăuzia. Sigur că victoria din UTA Găgăuzia va fi folosită propagandistic foarte puternic, li se va da apă la moară socialiştilor şi, nu în zadar, implicaţiile Moscovei, ale Kremlinului în această mică regiune din sudul Moldovei au fost ca niciodată puternice.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb şi despre rolul partidelor puterii în toată povestea asta. În noiembrie, când Renato Usatîi a fost scos din cursă, mulţi ziceau atunci că s-a făcut deliberat, ca să fie într-ul fel ajutat Igor Dodon să câştige, că ar fi chiar un joc ascuns al democratului Vlad Plahotniuc. Dumneavoastră vedeţi semne de aşa ceva, există o cochetare cu Moscova din partea Partidului Democrat în particular?

Ion Tăbârţă: „Nu cred, poate şi ar fi anumite scenarii ascunse ale Partidului Democrat, însă jocurile sunt prea sofisticate. Ceea ce a fost cu Renato Usatîi, că el a fost scos din cursă, acum mulţi spun că acesta a fost un joc al Moscovei, că a fost coordonat totul de Moscova. Îmi vine greu să cred acest lucru. Moscova mai degrabă şi-ar fi dorit ca Renato Usatîi să fie lăsat în cursă, ca să treacă două partide pro ruse şi atunci şansa unei guvernări pro ruse în Republica Moldova ar fi crescut.

Ceea ce are acum Federaţia Rusă, are un partid pro-rus autentic în persoana acestor socialişti, ceea ce practic nu a avut de la '90 încoace, dacă ne aducem aminte de acel bloc, Interfrontul Socialiştii. Da, Partidul Comunist a fost un partid pro-rus, dar nu a fost unul autentic. Moscova îi are pe aceşti socialişti, va încerca să-i întărească, dar totodată Federaţia Rusă are nevoie de un al doilea partid pro-rus aici pentru a deturna guvernarea. Deocamdată aş fi rezervat să cred că acest partid va fi Partidul Democrat, mai degrabă va fi alt partid, cu toate că nu putem exclude acest scenariu.

Europa Liberă: Care ar fi alt partid?

Ion Tăbârţă: „Nu ştiu, ar fi apariţia din nou a acestui joker politic, Renato Usatîi.”

Europa Liberă: Cum vor evolua relaţiile dintre Chişinău şi Comrat după aceste alegeri?

Ion Tăbârţă: „Cred că se va întări retorica pro-rusă. Acest lucru va fi la sigur. Principalul este ca acum Chişinăul să ţină situaţia sub control, nu în zadar preşedintele Timofti a convocat pentru astăzi Consiliul Superior de Securitate.

Totodată, trebuie să ţinem sub control situaţia din Găgăuzia împreună cu Ucraina, pentru că UTA Găgăuzia este şi un scenariu pregătit de Moscova, aşa-numitul scenariu ucrainean. Ceea ce ţine de provocarea unui separatism în regiunea Odesa, în sudul Basarabiei, sau aşa numita Republică Populară Basarabeană. Totodată, trebuie să găsim acele punţi de legătură dintre Chişinău şi Comrat.

Cred că ar fi timpul ca Chişinăul să se aplece la doleanţele Comratului, Comratul să fie ascultat mai mult şi totodată întărindu-se această legătură prin a găsi soluţionare la acele probleme care există în sudul Moldovei.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG