Linkuri accesibilitate

Cum se intră și cum se fac alianțele în partidele europene...

Ai crede că în formațiunile transnaționale din Parlamentul European se intră pe considerente de afinități politice. Și, sigur, așa se întâmplă lucrurile la socialiști sau liberali. Mai puțin însă în principala formațiune, dintotdeauna, a Parlamentului: Partidul Popular European (PPE), așa numiții Conservatori.

Li se spune, de altfel, absolut impropriu „conservatorii”. Termenul de „conservatori” ii desemneaza la propriu pe Tories britanici, eurosceptici, care nu mai fac parte din PPE încă de la legislativul europen trecut, când au l-au părăsit (spre ușurarea multora din partid) pentru a forma pe atunci un mic grup împreună cu „conservatorii” cehi, la fel de eurosceptici, ai lui Vaclav Klaus.

PPE a fost întotdeauna un grup transnational compus din oameni cu interese diverse si din formațiuni politice heteroclite. PPE este, ideologic, mult mai compozit decit socialistii. Desi ramane principalul grup, PPE e o formatiune ce se straduie din ce in ce mai greu sa-si gaseasca o linie politica coerenta. Contururile sale ideologice au devenit tot mai confuze, pe masura ce PPE a acceptat ca membri unele formatiuni politice de tendinta neoliberala. Asa e FIDESZ din Ungaria, al lui Viktor Orban, sau asa a fost cand a fost primit din Italia partidul lui Berlusconi. Formatiuni ad-hoc, create in jurul unor personalitati al caror profil politic nu corespunde vechiului mesaj umanist si crestin-democrat pe care s-a construit PPE.

Trebuie spus însă că la fel de inconsistentă a fost și atitudinea unor partide de stânga, precum ecologiștii. In vechiul legislativ european, ecologiștii, dominați de deputați francezi și germani și conduși de către celebrul Daniel Cohn-Bendit, au format o alianță cu ultranaționaliștii flamanzi din Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA), care în actualul Parlament European s-au aliat cu Conservatorii britanici (care anterior fuseseră la PPE), după ce au efectuat o scurtă trecere pe la Liberali. N-VA, naționaliștii flamanzi, formează astfel o formațiune eurosceptică (Grupul Conservator și Reformist), alături de naționaliști din 15 țări, inclusiv din Bulgaria și Croația.

Există însă formațiuni și mai extremiste și mai eurosceptice, precum ADDE (Alliance for Direct Democracy in Europe), condusă de britanicii din UKIP ai lui Nigel Farage. Doar o rivalitate personală între britanicul Farage și franțuzoaica Marine Le Pen, șefa Frontului Național, i-a împiedicat pe cei doi să facă o alianță, lăsând deputații Frontului Național în afara oricărui grup, în masa independenților, deoarece nu au reușit să stabilească numărul minimum de membri, care e acela de 25 de membri din șapte țări.

-------------

ALLA

Partidul Popular European din Republica Moldova - aşa intenţiona să denumească formaţiunea pe care promite să o lanseze săptămâna viitoare ex-premierul liberal democrat Iurie Leancă. „Denumirea va arată imediat afilierea cu familia europeană” explica în urmă cu câte zile Leancă. Foştii săi colegi de partid se pare că i-au luat-o înainte aşa cum a relatat presa. În urmă cu câteva zile PLDM a înregistrat la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală câteva mărci cu denumiri de partide, între care şi „Partidul Popular European.” Ministerul Justiţiei a confirmat astăzi acest lucru dând de înţeles că Iurie Leancă ar putea să întâmpine dificultăţi la înregistrarea formaţiunii, denumirea căreia nu contravine legislaţiei, dar se suprapune unei mărci deja înregistrate, se arată în comunicatul instituţiei.

„Ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat! PLDM apelează la căi imorale pentru a opri apariția noului nostru proiect politic” a replicat astăzi pe o reţea de socializare Iurie Leancă.

Iar mai mulţi observatori nu au ezitat să reamintească că atât Ministerul Justiţiei, cât şi AGEPI, au revenit PLDM în urma repartizării funcţiilor de către coaliţia minoritară, dar şi cea precedentă.

De fapt, Iurie Leancă ar putea să-şi înregistreze marca „Partidul Popular European din Republica Moldova” însă doar dacă va obţine acceptul titularului mărcii similare, adică a PLDM-ului a explicat pentru Europa Liberă o şefă de direcţie de la AGEPI.

De ce atâta insistenţă şi rivalitate pentru denumirii unui partid? L-am întrebat de analistul politic, profesorul universitar Mihai Cernenco:

„probabil că s-a insistat foarte mult pe această denumire din următoarele considerente. PPE este de mai mulţi ani un grup dominant în parlamentul European. Iurie Leancă care consideră că este unul din promotorii ideii europene, probabil că i se pare că ideea PPE pentru denumirea partidului să capteze cât mai mulţi aderenţi. Insistenţa cu care domnul Leancă s-a legat de această denumire este îndreptăţită, întrucât grupul său de iniţiativă crede că asta le va aduce câştig de cauză.”

Mihai Cernenco menţionează că majoritatea partidelor din Moldova tind să se afilieze unor mari familii politice europene, nu neapărat din considerente ideologice şi afinităţi politice. Bunăoară, PLDM este afiliat PPE, PL – Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, PD – grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, iar PCRM – stângii europene. Care este miza acestor afilieri ne spune analistul Mihai Cernenco:

„Afilierea aceasta înseamnă un ajutor doctrinar, activităţi de instruire a liderilor, a membrilor de partid, activităţi care ajută partidul să se dezvolte ”

Mihai Cernenco aminteşte unul din epizoadele recente care a subliniat fiabilitatea alianţelor cu grupuri politice europene. S-a întâmplat la sfârşitul lunii ianuarie când liderii celor trei partide declarate pro-europene PLDM, PD şi PL se împotmolise în negocierile privind crearea unei noi coaliţii de guvernare. Reprezentanţii celor mai mari familii politice europene au făcut atunci un popas de câteva ore la aeroportul de la Chişinău pentru a-i sfătui pe omologii lor din Moldova să continuă parcursul european al ţării.

XS
SM
MD
LG