Linkuri accesibilitate

Președintele Iohannis a plecat la Bruxelles precizând că va susține crearea Uniunii, fiindcă ea va aduce „avantaje importante”.

Cu ce agenda merge România la Consiliul european de la Bruxelles, avînd in vedere ultimele contacte diplomatice ale președintelui Klaus Iohannis la Kiev si Berlin. O relatare a corespondentei noastre la București.

„România susţine crearea unei Uniuni a Energiei, bazată pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană”, a declarat președintele Klaus Iohannis înainte de plecarea sa la Bruxelles, unde participă la Consiliul European de primăvară. Cele cinci dimensiuni se referă la securitatea energetică, crearea unei piețe interne de energie, eficiență energetică, protecția mediului precum și susținerea cercetării și invovării în domeniu.

Bucureștiul a susținut de la bun început proiectul inițial al Uniunii Europene privind construirea gazoductului Nabucco, prin care experții de la Bruxelles credeau că pot aduce gaz din bazinul caspic printr-o conductă care ar fi ocolit atât Rusia, cât și Ucraina. Acest proiect a fost conceput în 2009 după ce Ucraina, care avea mari datorii la Gazprom, a întrerupt brusc fluxul de combustibil spre restul Europei. Anul trecut, însă, acest proiect a căzut în favoarea gazoductului Trans Adriatic (TAP –Trans Adriatic Pipeline) prin care vor fi alimentate cu gaz caucazian statele din sudul Europei. Tot în 2009 s-a născut și soluția creării coridorului Nord-Sud, care unește Polonia de Croația, aducând gaz dinspre Marea Baltică, dar și decizia Uniunii Europene de a obliga statele membre să se interconecteze între ele atât prin conducte de gaz, cât și prin linii de curent electric.

România, deși a agreat ideea, nu s-a grăbit să o pună în practică, astfel că, deocamdată au fost construite conducte de gaz doar spre Ungaria și spre Republica Moldova. Gazoductul spre Bulgaria este început, dar lucrările trenează, iar spre Ucraina nu există nici măcar un proiect. Piața Unică a gazului a fost, deci, o idee aplaudată la București, mai ales în perioada în care Nabucco părea să poată prindă viață, dar România și-a căutat mereu propriile soluții. Astfel, fostul președinte Traian Băsescu a bătut palma în urmă cu patru ani cu omologul său azer, Ilham Aliev pentru a aduce gaz din Marea Caspică prin Georgia și apoi să fie transportat pe vapoare sub formă lichefiată până la Constanța. Nici aceast proiect nu a prins viață până acum, dar România nu s-a grăbit în niciun fel fiindcă, din punctul de vedere al diversificării energetice stă cel mai bine dintre statele Uniunii Europeană.

Pe de altă parte, nici când a fost vorba despre Nabucco, nu toate statele au susținut acest proiect, iar printre ele s-a aflat și Polonia.

Acum când Uniunea Europeană are de-a face cu o Rusie în expansiune, lucrurile ar trebui grăbite, iar președintele Iohannis a plecat la Bruxelles precizând că va susține crearea Uniunii Energiei, fiindcă aceasta va aduce „avantaje importante”.

Statele europene importă un sfert din necesarul lor de gaz din Rusia, dar fiecare țară în parte își negociază propriul preț și propriile condiții de furnizare a combustibilului cu Gazprom. Dacă în loc să existe negocieri individuale, va exista o negociere unică între Bruxelles și Moscova, prețurile și condițiile s-ar putea schimba dramatic. Interconectorii limitează deja capacitatea de abuz a Rusiei, cu toate că există condiții impuse de Gazprom prin care o țară nu poate reexporta gazul pe care-l cumpără din Rusia.

Uniunea Europeană prin Piața Energiei ar putea să schimbe condițiile impuse de Rusia: să reducă termenele lungi impuse de aceasta în contracte, prețul gazului să nu mai fie legat de cel al petrolului și mai ales toate statele comunitare să poată cumpăra la același preț gazul rusesc. Firește că Moscova nu are nici un interes să accepte o astfel de soluție, dar dacă toate statele Uniunii Europene vor cânta pe aceeași voce, inclusiv Germania, care este unul dintre marii importatori de gaz rusesc, există posibilitatea unei schimbări reale.

XS
SM
MD
LG