Linkuri accesibilitate

Victor Osipov: „Problemă transnistreană nesoluționată este un balast suplimentar pentru Moldova”


Un interviu cu vicepremierul responsabil cu reintegrarea în ajunul unor noi convorbiri cu Nina Ștanski la Chișinău.

Vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov nu poate spune când ar putea fi reluate negocierile în formatul „5+2”, însă și-a exprimat încrederea că în curând va fi stabilită o dată pentru o nouă rundă. Ultima întrevedere a reprezentanţilor politici pentru reglementarea transnistreană a avut loc în luna octombrie anul trecut. Vicepremierul a raspuns la mai multe intrebari ale Europei Libere.

Europa Liberă: Despre perspectiva soluționării conflictului transnistrean se vorbește încă din 1992, după ce a încetat focul de la Nistru. Dar șansa soluționării acestui diferend deocamdată e una rămasă în ceață. De ce?

Victor Osipov: „Guvernul Republicii Moldova are această determinare foarte clară de a soluționa problema transnistreană în așa manieră încât statul nostru să devină integru teritorial și viabil, ca stat democratic, european și prosper. Iar cetățenii să nu mai suporte consecințele acestui conflict atât în Transnistria, pe malul stâng al Nistrului, cât și în zona din imediata vecinătate de pe malul drept al Nistrului, dar și în întreaga țară, noi trebuie să înțelegem cu toții, pentru că lumea în general nu este atât de afectată, trebuie să recunoaștem, de problema transnistreană în Republica Moldova, eu știu aceasta din sondajele de opinie în care…”

Europa Liberă: …nu se regăsește nici în primele zece probleme care ar interesa cetățeanul.

Victor Osipov: „Da, în lista de priorități ale publicului este undeva după primele zece.”

Europa Liberă: Și există o explicație?

Victor Osipov: „Există o explicație. Oamenii au alte probleme stringente astăzi. Sunt probleme legate de supraviețuirea familiilor, în cea mai mare parte a lor. Sunt probleme legate de aceste sfidări enorme cărora trebuie să le facă față în domeniul economic, social, în domeniul de afaceri. Noi suntem o societate care ne învățăm să ne descurcăm în noile condiții care nu sunt simple deloc. Și nivelul de viață foarte redus, calitatea administrației, calitatea serviciilor publice, calitatea drumurilor, a sistemului de educație, când noi vorbim despre copii, a sistemului de sănătate, când vorbim despre viața fiecăruia dintre noi, sigur că asemenea chestiuni sunt prioritare pentru oameni și este un lucru normal.”

Europa Liberă: Dar la modul general, problema separatismului afectează dezvoltarea statului.

Victor Osipov: „Aveți perfectă dreptate. Această problemă transnistreană nesoluționată este pentru Republica Moldova ca un balast suplimentar, ca o greutate legată de picioarele noastre, în dorința țării și a fiecăruia dintre noi de a ne dezvolta și de a avea un nivel de viață mai bun, de a avea o economie mai puternică, de a atrage mai multe investiții, de a avea proiecte de dezvoltare, proiecte de infrastructură, proiecte în domeniul transporturilor, economiei, comerțului, care să fie mult mai ample și să atragă mai multe resurse și investiții.

Din păcate, evident că acest factor joacă un rol atunci când vorbim despre dezvoltare, inclusiv dezvoltarea economică și consecințele ei sociale. Sigur că nu există mare entuziasm în mediul investitorilor mari din lume, investitorilor puternici, atunci când ei se gândesc și analizează oportunitățile de a deschide o fabrică sau o uzină de asamblare într-o țară care are o asemenea problemă și asemenea riscuri, riscuri de securitate, riscuri militare, incertitudini în ceea ce privește viitorul statului și a construcției statale, și a legilor care vor fi atunci când se va ajunge la o soluție politică finală ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, în ultimul timp se vorbeşte tot mai des şi tot mai insistent despre ineficienţa formatului de negocieri „5+2”. Chiar să nu se identifice o soluţie în cadrul acestui format? De la caz la caz se mai aminteşte că trebuie discutat Coşul III, care prevede acordarea unui statut special regiunii transnistrene, dar, de fapt, prioritare totuşi rămân problemele care provoacă necazuri cetăţenilor. Ce e mai important? Aspectul politic sau tot împreună?

Victor Osipov: „Dacă vorbim despre eficienţa formatului „5+2” sau despre faptul dacă are vreo importanţă această formulă de participare în procesul de negocieri şi rezultatul procesului de negocieri, aici există un risc. În loc să ne concentrăm asupra procesului în esenţa lui, în conţinutul şi obiectivele pe care vrem să le atingem, noi tot încercăm să discutăm despre cifre, despre „5+2-1+4” ş.a.m.d., încercând într-un fel să explicăm lipsa progresului prin faptul că formula nu ar fi reuşită.

Cred că este o cale greşită şi chiar periculoasă. Şi aşa lucrurile merg greu. Şi noi vedem. Am o lună de când am revenit în această poziţie şi constat că reuniunile în procesul de negociere nu au mai avut loc de foarte mult timp. Ultimele trei încercări au fost suspendate. Şi acum lucrăm pentru a face posibilă continuarea activităţii discuţiilor în cadrul formatului „5+2”.

Deci, nu formula, ci însuşi procesul are o problemă în esenţa sa. Şi dacă noi nu ne vom concentra la esenţă, dar vom căuta pe cine să dăm vina, să dăm vina pe format, pe structura, pe rolurile pe care diferiţi participanţi le au aici, riscăm să stricăm această platformă, dacă vom aborda serios o asemenea cale, fără a avea o altă platformă şi să deviem atenţia de la chestiunile de substanţă, de conţinut, la chestiunile de formă sau de format. Noi trebuie să vorbim despre cât de rezultativ este procesul de negocieri, fără a încerca să punem vina pentru această rezultativitate pe unul sau pe altul, sau pe format în întregime. Este o cale pe care unii o sugerează şi care mi se pare extrem de riscantă.

Formatul „5+2” este un format destul de echilibrat. Voi menţiona foarte

Considerăm că toţi participanţii trebuie să aibă statut egal, adică Uniunea Europeană şi Statele Unite să fie acceptaţi în calitate de mediatori...

clar: eu nu-l consider ideal. Şi guvernul Republicii Moldova are în această privinţă nişte poziţii ale sale. Bunăoară, considerăm că toţi participanţii trebuie să aibă statut egal, adică Uniunea Europeană şi Statele Unite să fie acceptaţi în calitate de mediatori, la fel cum este Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Dar o asemenea schimbare poate fi obţinută prin consens.

Există şi o realitate a discuţiilor, de care trebuie să ţinem cont. Şi mai important decât aceasta este, într-adevăr, ca să reuşim să progresăm cu discuţiile în cadrul formatului. În ultimii ani anumiţi paşi au fost făcuţi în această direcţie şi trebuie să apreciez acest rezultat şi munca predecesorului meu, a domnului Eugen Carpov, în mandatul căruia s-au reluat negocierile oficiale în formatul „5+2”. A fost o reuşită. S-a ajuns la înţelegerea că trebuie să negociem oficial o soluţie politică a problemei transnistrene. În ultima perioadă au apărut suspansuri în această activitate, trebuie să o dinamizăm.”

Europa Liberă: Care este sensul să purtaţi aceste negocieri, dacă nu există un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, pe care să-l discutaţi şi poate, eventual, să găsiţi şi un compromis ca să fie adoptat?

Victor Osipov: „Sensul constă în aceea că nu există altă cale decât negocierile. Şi chiar în faza în care nu avem pe masă un proiect de statut, până a ajunge la un asemenea proiect de statut, trebuie să discutăm împreună cu toţi participanţii, ca să convenim asupra elementelor unui asemenea proiect. Şi, deocamdată, suntem foarte departe de acest lucru.

Cred că a fost o greşeală dacă cineva, poate chiar noi, la o anumită etapă, am creat aşteptări prea mari faţă de procesul de negocieri. Sunt ţări care au negociat multe decenii şi au ajuns la o soluţie, exemplul Irlandei de Nord e oarecum asemănător.”

Europa Liberă: Da, dar e o altă mentalitate.

Victor Osipov: „Evident, există o diferenţă între irlandezi şi moldoveni sau între britanici şi moldoveni. Toată lumea trebuie să înţeleagă că acest proces poate să dureze destul de mult. Da, eu am venit, am preluat dosarul, nu avem o soluţie pe masă şi avem puncte de vedere foarte divergente între Chişinău şi Tiraspol. Şi ce facem?”

Europa Liberă: Răspunsul trebuie să-l daţi dumneavoastră.

Victor Osipov: „Exact. Dar întreaga societate trebuie să înţeleagă în ce situaţie ne aflăm şi care sunt căile pe care trebuie să ne mişcăm înainte. Ce facem? Abandonăm formatul? Abandonăm negocierile? În situaţia în care avem inclusiv riscuri de securitate în această zonă, formatul este unul dintre garanţiile stabilităţii în regiune.

Eu înţeleg foarte bine, și guvernul Republicii Moldova tratează anume din acest punct de vedere negocierile, ca pe o platformă care asigură stabilitatea în Republica Moldova în zona de securitate şi în relaţiile dintre părţile aflate în aceste raporturi post-conflictuale. Noi vedem ce se întâmplă în jurul nostru, vedem cum situaţia poate ieşi de sub control şi poate duce la consecinţe dramatice.

Chiar în Ucraina de astăzi este o tragedie pe care o urmărim cu toţii cu strângere de inimă. Şi trebuie să înţelegem că responsabilitatea noastră este să asigurăm un proces paşnic. Iar acest proces paşnic înseamnă negocieri.”

Europa Liberă: Observatorii sugerează că Federaţia Rusă, care este mediator în procesul de negocieri în formatul „5+2”, ar transmite anumite mesaje că o eventuală federalizare a Republicii Moldova ar fi o soluţie. Pe de altă parte, avem această declaraţie, pe care o făcea şeful diplomaţiei de la Moscova, domnul Lavrov, spunând că acest conflict transnistrean nu poate fi rezolvat prin ultimatum. Cum aţi înţeles acest mesaj?

Victor Osipov: „Nu vreau să speculez pe marginea declaraţiilor făcute

Sergei Lavrov, ministrul de externe rus
Sergei Lavrov, ministrul de externe rus

de Lavrov. A făcut nişte declaraţii care exprimă punctul de vedere al Federaţiei Ruse la un nivel foarte înalt. Deci, trebuie să luăm în calcul acest punct de vedere, pentru că este vorba despre un actor care joacă un rol important în contextul acestui conflict şi în cadrul formatului de negocieri.

Acum fiecare dintre părţi are o anumită poziţie, are anumite viziuni şi le formulează într-un anumit mod. Ceea ce mă priveşte şi face parte din zona mea de atribuţii este cum toate aceste păreri se armonizează pe platforma negocierilor în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Şi ele chiar se armonizează?

Victor Osipov: „Ele trebuie să se armonizeze. Pentru că aceasta este una din explicaţiile faptului cât de repede se avansează. Şi se avansează încet, se armonizează greu, evident. Dar ele trebuie să se armonizeze, pentru că nu există altă cale într-un proces de negocieri. Sunt şi alţi participanţi, şi alte opinii. Şi, sincer să fiu, nu am de gând să comentez declaraţiile pe care reprezentanţii statelor implicate chiar le fac cu diverse ocazii, în diverse contexte. Pentru că aceasta ar însemna că trebuie să transfer atenţia noastră de la negocierile pe care le purtăm la modul direct în format la a comenta diverse reacţii ale factorilor de decizie din ţările implicate în negocieri.”

Europa Liberă: Dar ideea federalizării ar fi îmbrăţişată de opinia publică a Republicii Moldova?

Victor Osipov: „Opinia publică din Republica Moldova nu susţine ideea federalizării. În schimb, cetăţenii din Republica Moldova au o reacţie foarte clară atunci când îi întrebi despre cum ar trebui să fie soluţionat acest conflict. Deci, ei au o părere şi majoritatea consideră, aşa cum consideră şi autorităţile ţării, că soluţia trebuie să ia forma acordării unei largi autonomii speciale Transnistriei ca parte componentă a Republicii Moldova, în graniţele internaţional recunoscute.

Negocierile și ceea ce va apărea ca rezultat al lor, atunci când va apărea, vor fi singurele în măsură să propună o formulă de soluționare. Toate celelalte sunt idei, păreri, speculații uneori, inițiative politice care au interes politic, adică de a acumula voturi, dar nu de a rezolva problema. De aceea eu mă feresc să mă implic în aceste chestiuni, fiindcă nu aceasta este sarcina mea.”

Europa Liberă: Aici ați lăsat să se înțeleagă că există forțe politice, inclusiv în cadrul Parlamentului, Partidul Socialiștilor, care promovează deschis ideea federalizării Republicii Moldova.

Victor Osipov: „Societatea știe cine și ce promovează, înțelege cine și ale cui interese le servește. Eu nu vreau să comentez, aceasta v-am spus. Misiunea mea și mandatul pe care l-am primit și față de care simt o responsabilitate majoră este să reprezint interesele Republicii Moldova, ale oamenilor, inclusiv ale celor care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului, în egală măsură. Și tocmai de aceea nu vreau să particip la discuții care au subtexte politice.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, în ultimul timp, atât administraţia de la Tiraspol, dar şi demnitari de la Moscova denunţă în mai multe rânduri aşa-zisa blocadă economică impusă de Republica Moldova şi Ucraina regiunii transnistrene, după ce autorităţile de la Kiev au decis consolidarea măsurilor de securitate şi control la frontiera cu Republica Moldova pe segmentul transnistrean. De ce se insistă pe o aşa-zisă blocadă economică?

Victor Osipov: „Această apreciere a situaţiei în ceea ce ţine de comerţul extern efectuat de agenţii economici din regiunea transnistreană, care nu este nouă, nu este una apărută în ultimii ani, se vorbeşte despre constrângeri în acest domeniu care, chipurile, ar fi impuse de Chişinău, în ultima perioadă de timp, de Kiev. Pentru că situaţia din Ucraina a dus la securizarea suplimentară a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean şi evident că aceasta are un impact asupra fluxurilor comerciale, asupra circulaţiei persoanelor ş.a.m.d.

Dar, în general, această formulă este aplicată de foarte mult timp şi eu consider că ea reprezintă o poziţie de negociere. Nu o realitate, dar o poziţie de negociere. Ce am în vedere? Orice participant la negocieri încearcă să prezinte lucrurile şi argumentele într-o astfel de manieră încât să fie avantajat în timpul negocierilor şi să poată obţine rezultate favorabile pentru dânsul, pornind de la anumite argumentări.

O altă viziune asupra a ceea ce înseamnă comerţ exterior o arată statisticile, o arată pieţele de desfacere. Şi am să vă spun că majoritatea producţiei din regiunea transnistreană este exportată pe piaţa Republicii Moldova şi pe piaţa ţărilor Uniunii Europene, iar acest lucru se întâmplă din considerente de interes comercial în primul rând. Întreprinderilor le este convenabil să-şi vândă marfa lor acolo unde ea este întrebată, căutată şi unde le aduce un profit mai mare.

Autorităţile Republicii Moldova au pus la punct mecanisme favorabile pentru agenţii economici din Transnistria, astfel încât ei să poată avea acea legitimitate necesară pentru operaţiunile de comerţ exterior, adică înregistrarea pe care noi o numim temporară, dar care a fost prelungită pe un termen nelimitat. Are statut de înregistrare temporară, dar hotărârea guvernului care stabileşte acest statut nu are un termen limită de valabilitate. De aceea, stabilitatea acestei activităţi este asigurată.

Atunci când presiunea valutară sau criza economică nu acţiona atât de puternic în regiune şi acţionează atât asupra agenţilor economici de pe malul drept, cât şi asupra agenţilor economici de pe malul stâng al Nistrului, de altfel, nu doar a unora, atunci când lucrurile stăteau mai bine exporturile din Transnistria erau în creştere şi chiar anul trecut ele au fost în creştere.

Cifrele sunt un argument foarte greu de combătut şi arată că activitatea economică se dezvoltă în aceste condiţii de conflict transnistrean pe care îl avem, se dezvoltă totuşi progresiv. Sigur, punctul de vedere depinde de locul de şedere.

Cei care privesc aceste lucruri din direcţia Tiraspolului le văd într-un fel, ei ar dori să aibă facilităţi mult mai multe, dar ei ar dori să aibă facilităţi pe care doar un stat recunoscut la nivel internaţional le poate avea. Pentru că aceste facilităţi în comerţul exterior mai înseamnă şi responsabilităţi, şi participare la acorduri internaţionale de comerţ, la diverse înţelegeri care implică obligaţii. Şi autorităţile statului sunt în situaţia de a avea mecanisme pentru controlul calităţii, originii mărfii ş.a.m.d., ceea ce o administraţie în condiţiile în care este administraţia de la Tiraspol nu poate să facă prin însăşi situaţia în care se află.”

Europa Liberă: După ce s-au întâlnit, preşedinţii României şi Ucrainei au spus că ţările lor vor să facă tot ce le stă în putere pentru integrarea regiunii transnistrene în Republica Moldova. Poate face mai mult Kievul şi Bucureştiul pentru ca Moldova să se reîntregească?

Victor Osipov: „În mod evident toţi împreună şi fiecare în parte poate face mai mult. Poate face mai mult Kievul. Poate face mai mult Moscova. Poate face mai mult Viena sau OSCE ca organizaţie internaţională, Bruxellesul, Washingtonul.”

Europa Liberă: Kievul ce ar putea să facă mai mult decât a făcut până acum?

Victor Osipov: „Și cred că cel mai mult pot face Chişinăul şi Tiraspolul, dacă vor să ajungă la o soluţie. Şi acest lucru este foarte necesar. În primul rând, pot participa activ şi constructiv în procesul de negocieri în formatul „5+2” şi în suportul măsurilor de consolidare a încrederii pe care noi le promovăm ca o politică a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Cred că acesta este cel mai important lucru pe care fiecare dintre parteneri îl poate face mai bine decât l-a făcut până acum. Şi dacă o asemenea voinţă există, acest lucru este binevenit.”

Europa Liberă: După întâlnirea pe care aţi avut-o cu negociatorul din partea Tiraspolului, Nina Ştanski, dumneavoastră aţi declarat că sunteţi gata să refaceţi podurile de legătură dintre cele două maluri ale Nistrului. Am fost la Cocieri şi foarte multă lume de acolo îşi mai punea întrebarea care va fi soarta terenurilor agricole. Dacă se rezolvă această problemă lumea ar fi mult mai împăcată. Dar, deocamdată, e foarte necăjită.

Victor Osipov: „Nu este doar această problemă în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Revenind după patru ani în aceeaşi funcţie de viceprim-ministru pentru Reintegrare, constat că în ceea ce priveşte o serie de probleme sensibile şi dureroase pe care le avem, accesele la terenurile din raionul Dubăsari, situaţia şcolilor, situaţia instituţiilor moldoveneşti de pe teritoriul controlat de administraţia de la Tiraspol, libertatea circulaţiei în Zona de Securitate şi în general prin aceste puncte de control de pe linia administrativă, care desparte zonele controlate de Chişinău şi Tiraspol, în toate aceste domenii s-au adăugat probleme.

Cu regret, cam aceasta este greutatea care cade pe umerii noştri astăzi. Noi încercăm să imprimăm o dinamică pozitivă şi constructivă în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, care a lipsit în ultima jumătate de an practic, datorită campaniei electorale din Republica Moldova şi datorită complicaţiilor pe aceste subiecte inclusiv, care au făcut dialogul foarte dificil. Nu este uşor. Am preluat toate aceste chestiuni, le-am ridicat în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la nivel de reprezentanţi politici, le-au discutat şi premierul Gaburici cu liderul transnistrean Şevciuk.

Mâine, pe 20 martie, vom avea o întâlnire cu toţi şefii grupurilor de lucru de pe ambele maluri ale Nistrului, care vor primi sarcini fiecare pe domeniul său. Aşteptăm de la dânşii să progreseze şi să ne pună pe masă soluţii bine pregătite. Nu era real şi nu aş încuraja, încă o dată spun, aşteptări exagerate în legătură cu faptul că o problemă, care s-a agravat timp de patru ani de zile, va fi rezolvată timp de o săptămână-două.”

Europa Liberă: Problema terenurilor agricole?

Victor Osipov: „Inclusiv problema terenurilor agricole. Eu îmi doresc foarte mult şi aceasta a fost principala chestiune pe care noi am ridicat-o în cadrul acestor întâlniri, dar care încă nu şi-a găsit o soluţie. De aceea, noi ne vom angaja foarte serios în căutarea unor rezolvări. Şi apelul pe care l-am făcut către partea transnistreană a fost acela ca în acţiunile ce au agravat toate aceste situaţii să încercăm să facem paşi în urmă, să renunţăm poate la nişte cerinţe care au creat bariere suplimentare sau au acutizat problemele şi să căutăm soluţii.

La Cocieri
La Cocieri

Suntem în situaţie de criză economică cu toţii şi trebuie să rezolvăm problemele sensibile, să scăpăm de povara lor şi să ne concentrăm pe proiecte care pot ajuta oamenii să se dezvolte la nivel local, la nivelul comunităţilor în această regiune. Acesta a fost mesajul nostru către Tiraspol.

Dacă vom continua să ne punem beţe în roate unul altuia, să creăm şi să agravăm unele dintre problemele vechi care există, vom consuma tot timpul cu explicaţii şi contraargumentări pe aceste subiecte, fără a ajunge la un rezultat şi vom pierde acest timp pe care ar fi mai judicios să-l folosim pentru a face ceva concret, pentru a atrage investiţii, pentru a pune bazele unor proiecte de dezvoltare pe care oamenii le aşteaptă.”

Europa Liberă: Ţinând cont de situaţia din regiune, cât de actuală mai rămâne problema retragerii fostei armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi transformarea contingentului forţelor de menţinere a păcii într-o misiune civilă?

Victor Osipov: „Finalizarea procesului de retragere a trupelor şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi iniţiativa de a merge mai departe în cadrul acestui mecanism de pacificare şi a-l transforma din unul militar în unul civil, sub mandat internaţional, sunt priorităţi ale guvernului şi vom continua să promovăm aceste iniţiative.”

Europa Liberă: Deşi sunteţi conştienţi că Federaţia Rusă nu va accepta, aşa cum nu a acceptat şi pe parcursul zecilor de ani?

Victor Osipov: „Nu poţi să te porneşti la drum gândindu-te că nu ai să ajungi nicăieri. Mai bine stai acasă, stai cuminte în bancă şi nu-ţi scrie aceasta în programul de activitate. Nu, noi suntem conştienţi că toate aceste probleme au o perspectivă de soluţionare pe care noi trebuie să o obţinem.

Încă o dată vreau să spun, este misiunea noastră, misiunea cu care am venit la guvern şi de care nu ne poate absolvi nimeni. Noi nu avem dreptul să renunţăm la promovarea intereselor Republicii Moldova. Fie că aceasta va duce la un rezultat mai rapid sau la unul mai îndepărtat. Calea nu poate fi alta.”

Europa Liberă: Cam câţi ani i-ar mai trebui Republicii Moldova să rezolve acest conflict armat de la Nistru?

Victor Osipov: „Nu vreau să fac speculaţii. Sunt 23 de ani. Data trecută, în 2009, când am venit, erau 18 ani de când nu se rezolva conflictul şi au fost condiţii în etapele iniţiale mult mai favorabile pentru a găsi o soluţie, au fost şi multiple încercări, după cum se ştie. Aşa că nu sunt un aventurier.

Singurul lucru pe care pot să-l spun este că angajamentul nostru este ferm şi hotărât în a promova interesele ţării în domeniul reintegrării prin soluţionarea problemei transnistrene. Dacă vom reuşi să facem aceasta

Angajamentul nostru este ferm şi hotărât în a promova interesele ţării în domeniul reintegrării prin soluţionarea problemei transnistrene..

mai repede, evident va fi mai bine. Dacă ne va trebui pentru a atinge acest rezultat o perioadă mai lungă de timp, atunci trebuie să avem şi înţelepciune, şi răbdare, şi putere pentru ca să continuăm să lucrăm o perioadă mai lungă de timp, dar să ajungem la rezultatul favorabil Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Sunt experți care spun că banii care s-au cheltuit pentru aceste negocieri s-ar ridica la o sumă foarte frumușică. Iar dacă s-ar fi investit în Zona de Securitate, atunci lucrurile poate ar fi arătat altfel. Și lumea percepea la o valoare mai justă ceea ce se întâmplă în procesul de reunificare a celor două maluri ale Nistrului.

Victor Osipov: „Eu nu vreau să supăr pe nimeni. Dar dacă cineva spune așa ceva și se consideră expert, atunci calitatea lui de expert ar trebui pusă sub semnul îndoielii pentru că trebuie să vină cu cifre. Și noi toți avem aceste cifre, sunt cifre inclusiv publice, dacă ne referim la faptul cât cheltuie pentru activitatea noastră în domeniul reintegrării bugetul Republicii Moldova, este o sumă foarte mică și neserioasă pentru Republica Moldova care are de rezolvat o problemă de conflict teritorial, o problemă de reintegrare a unei părți a teritoriului său.

Reintegrarea costă. Reintegrarea cere investiții. Și aceasta este foarte adevărat. Iar noi, fiind o țară cu constrângeri financiare, o țară săracă, din punct de vedere financiar, evident, nu ne permitem și nu ne-am permis în toți acești 23 de ani să alocăm resursele necesare pentru reintegrare. Statele, care au trecut prin procese asemănătoare, au experiența și despre cum trebuie finanțat un proiect de reintegrare, și despre cât costă el. Bine, nu putem să comparăm Germania cu Republica Moldova. Dar, ca structură și abordare, și planificare a acestui proces, exemplul reunificării Germaniei este un exemplu interesant de studiat.

Atunci, dacă cineva cu adevărat este expert în asemenea domeniu, eu aș fi foarte interesat să discutăm cu cifrele pe masă și la modul foarte serios, dar nu la modul speculativ. Despre banii alocați totuși pentru proiecte în Zona de Securitate și pentru reintegrare, eu voi reitera că în ultimii cinci ani s-au investit sume mult mai mari decât s-a făcut înainte, în măsurile de consolidare a încrederii, în rezolvarea unor probleme concrete cu care se confruntă localitățile de pe malul stâng, de pe malul drept, din Zona de Securitate, în dezvoltarea unor platforme de comunicare din diverse domenii, educație, politici sociale, economie, sănătate ș.a.m.d. în special, evident, s-au investit bani proveniți din asistența oferită de partenerii de dezvoltare, în cea mai mare parte, asistența oferită de Uniunea Europeană, și de Statele Unite ale Americii, și de alți parteneri, și Suedia, sunt foarte mulți parteneri de-ai noștri care ne ajută în acest sens.

Se încheie în luna martie prima etapă a proiectului de asistență pentru măsurile de încredere finanțat de Uniunea Europeană și începe tot acum o nouă fază a acestui proiect care numără 28 de milioane de euro și este planificată pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a susține asemenea proiecte, pornind de la cele de infrastructură, locale, apă, apeducte, centre de sănătate, centre de zi pentru bătrâni, asistență pentru copii ș.a.m.d. Și să vedem ce vor mai propune comunitățile de pe ambele părți. Deci, este o creștere foarte importantă și ea într-adevăr ajută în acest proces de conlucrare pentru a rezolva nișe probleme concrete.”

XS
SM
MD
LG