Linkuri accesibilitate

Contrabanda cu ţigări ia amploare (Agora)


Banca de Economii a rămas iarăşi fără preşedinte (MoldStreet)

Jurnaliştii portalului „Agora” scriu că conflictul din Ucraina, deprecierea hrivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova sunt doar câțiva din factorii care au dus la creșterea contrabandei de țigări în România. Autorii fac referire la datele companiei de cercetare Novel potrivit cărora piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut. „(...) Conflictul din Ucraina, deprecierea hrivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

În cadrul unei analize pentru „Deutsche Welle” Vitalie Călugăreanu susţine că alegerile pentru guvernatorul Autonomiei Găgăuze se desfășoară în condiții de amestec deschis al Rusiei în procesul electoral. „Datorită acestei imixtiuni, care avantajează vădit candidatul susținut deschis de Rusia, Găgăuzia riscă să devină o platformă de consolidare a pozițiilor anti-europene în Republica Moldova”, notează autorul. În context, jurnalistul îl citează pe editorialistul Nicolae Negru care crede că „Moscova încearcă să-i provoace pe găgăuzi, să-i încurajeze să iasă pe baricade, împotriva cursului ales de majoritatea cetățenilor din Republica Moldova – integrarea europeană”. La rândul său, expertul IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea, susține că Chișinăul a greșit strategic în Găgăuzia, irosind relația bună pe care o avea actualul bașcan, Mihail Formuzal, cu liderul PLDM, Vlad Filat. „Rivalitatea neinspirată dintre Filat (liderul PLDM) și Plahotniuc (finanțatorul PDM) și inabilitatea lui Leancă (ex-premier și fost prim-vicepreședinte PLDM) de a comunica cu Comratul (centrul administrativ al UTA Gagauz-Yeri) a condus la izolarea politică a lui Formuzal fără ca șeful democraților din autonomie, Nicolae Dudoglo (candidat la funcția de bașcan la alegerile de duminică) să devină un lider acceptat în regiune. Abandonat de Chișinău, Formuzal a fost somat să aleagă răul cel mai mic și să susțină în actuala campanie electorală politicianul pro-rus, Irina Vlah, chiar dacă acest candidat nu-i este foarte drag”, susține Corneliu Ciurea.

Ion Preaşca de la portalul „MoldStreet” scrie că Banca de Economii, singura instituţie financiară cu capital majoritar de stat a rămas iarăşi fără preşedinte. Autorul precizează că Viorel Bîrcă, care a exercitat timp de aproape nouă luni funcţia de preşedinte interimar şi-a dat demisia. Este al treilea manager care pleacă de la BEM în ultimii doi ani.

Victor Juc, vicedirectorului Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AȘM, a declarat jurnaliştilor de la portalul „Noi.md” că poziția exprimată de președinții României și Ucrainei în problema transnistreană constituie un semnal diplomatic pozitiv pentru Republica Moldova. Analistul s-a expus în contextul în care Klaus Iohannis și Petro Poroșenko au anunțat marţi, 17 februarie, că își vor consolida eforturile pentru a contribui la dezghețarea conflictului transnistrean. „Declarația celor doi președinți este o acțiune diplomatică binevenită și, în același timp, dă de înțeles că situația din estul Europei este alarmantă. Asta denotă că cele două țări sprijină necondiționat Moldova să treacă la pachetul al treilea de negocieri – identificarea soluției politice pentru problema transnistreană. Ucraina și România nu și-au coordonat până acum acțiunile în problema transnistreană. România a fost eliminată din mecanismul patrulater de reglementare a conflictului încă în 1992 și nu a participat practic la gestionarea acestui conflict. Însă noua conjunctură regională, precum și apropierea Ucrainei de România pot fi un beneficiu pentru noi”, susține Victor Juc.

Jurnaliştii de la „Realitatea.md” relatează că denumirea „Partidul Popular European” cea pe care echipa lui Iurie Leancă intenţiona să o folosească pentru viitoarea formaţiune, a fost înregistrată de foştii colegi din PLDM. „În baza de date a Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI), care este una publică, descoperim că marca „Partidul Polular European” este deja înregistrată, iar solicitantul şi titlularul acesteia este Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu sediul pe str. Bucureşti nr. 88. Solicitarea de a înregistra marca a fost făcută pe 3 martie, la doar câteva zile după anunţul făcut de Leancă (anunţul despre părăsirea PLDM). Tot PLDM a înregistrat şi marca „Partidul Democrat Liberal”. Mai mult, în aceeaşi zi, un alt solicitant, Victor Roşca, deputat şi secretar general al PLDM, a înregistrat marca „Partidul Social Liberal”. Astfel, deţinerea drepturilor asupra mărcii constituie un impediment pentru înregistrarea la Ministerul Justiţiei a partidului cu această denumire”, precizează autorii.

Jurnaliştii de la „Timpul” publică un interviu cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, care a declarat că România este pregătită să ofere tot sprijinul necesar pentru „racordarea fizică” a Republicii Moldova la Europa, dar că rezultatele depind de nivelul de angajament al Chişinăului. „Ceea ce dorim să vedem – și mă refer aici la Uniunea Europeană, inclusiv România - sunt acţiuni practice, consecvente, care să demonstreze fără echivoc voinţa politică de asumare a cursului european, de implementare a reformelor, de transformare în sens democratic a Republicii Moldova, de consolidare a cooperării cu România, în toate domeniile”, a afirmat, între altele, Bogdan Aurescu.

Jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă” publică un interviu cu Viorica Puică, judecătoare la Judecătoria Botanica, Chișinău, formator la Institutul Național al Justiției. „Procuratura nu este independentă, și aceasta este tragedia societății noastre. Rolul procuraturii într-un stat este foarte important. Atunci când un corupt nu poartă răspundere penală pentru fapta sa, el este încurajat să mai comită acte de corupție, apoi se molipsesc și alții, și societatea devine din ce în ce mai săracă. Sarcina Procuraturii și instanțelor de judecată este de a acționa prompt la încălcările de lege și de a aplica sancțiuni descurajante, indiferent de statutul persoanei. Și sistemul judecătoresc, aparent, este subordonat politic”, a declarat magistrata.

XS
SM
MD
LG