Linkuri accesibilitate

Afacerea Băncii de Economii (MoldStreet; Agora)


Războiul informațional rus (P. Bogatu/Politicon.md).

Președintele Ligii Bancherilor din Moldova, Dumitru Ursu, este sceptic că banii dispăruți din sistemul bancar moldovenesc vor fi reîntorşi. Declaraţiile acestuia din cadrul unei emisiuni apar pe portalul „Agora”. Ca să argumenteze, el se foloseşte de următoarele explicaţii: sumele sunt imense, iar schemele folosite nu au fost înregistrate în niciun stat aflat în perioadă de tranziție. Conform contractului de garanţie, ele trebuie să ajungă la BNM până la 27 martie. Dacă se întâmplă, cel ce reuşeşte merită Ordinul Republicii”, a glumit bancherul. „Ar fi ceva genial, să transferi o sumă enormă și după câteva luni să o întorci”, mai spune Dumitru Ursu.

Adevărul Moldova” scrie despre o analiză de pe ITAR-TASS, de Viktor Litovkin, care justifică retragerea Moscovei din Tratatul privind Forţele Convenţionale din Europa prin faptul că Rusia şi-ar fi îndeplinit deja angajamentele de la Istanbul din 1999 şi şi-ar fi retras trupele din Transnistria. Argumentul fals este folosit de presa rusă pentru a acuza ţările NATO că resping versiunea extinsă a Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE) propus de Rusia. „Rusia şi-a respectat partea de înţelegere: bazele militare ruse din Georgia au fost retrase în 2005, iar Armata a XIV-a a fost retrasă din Republica Moldova. Şi totuşi ţările NATO, sub presiunea Statelor Unite refuză să ratifice tratatul CFE extins, deşi acesta a fost deja aprobat de Rusia, Belarus, Ucraina şi Kazahstan”, se afirmă în zisa analiză ITAR-TASS.

Declaraţia lui Nicolae Timofti de luni că Moldova trebuie să întreprindă măsuri imediate în vederea apropierii de NATO îl determină pe Vitalie Călugăreanu de la „Deutsche Welle” să avanseze presupunerea că autoritățile de la Chișinău ar fi conștientizat în cele din urmă riscurile de securitate care planează asupra regiunii. Declaraţia a fost făcută la câteva ore după ce Rusia și Ucraina și-au pus forțele armate în stare de alertă maximă, observă jurnalistul, iar şeful statului a lăsat să se înțeleagă că apropierea de NATO ar fi unica posibilitate de a scăpa de pericolul pe care îl reprezintă astăzi Rusia în regiune.

Reporterii portalului „Deschide” pretind într-un articol că pe deputatul democrat Vladimir Plahotniuc şi președintele Kârgâztanului, Almazbek Atambaiev, care s-au întâlnit duminică, 15 martie, la Chişinău, îi leagă interese comune de afaceri, ferite de ochii lumii, cu implicarea instituţiilor statului pe care le controlează. Ca să exemplifice, ei se folosesc de prepuneri. De pildă, că pașapoartele kârgâze au copertele cumpărate de la Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor de la Chişinău, controlat de PD. O altă presupunere ar fi că cei doi ar avea planuri legate de dezvoltarea infrastructurii feroviare. Şi că Vladimir Plahotniuc de asta ar fi refuzat să le cedeze liberalilor Ministerul Transporturilor.

Valeriu Vasilică de la IPN argumentează într-o analiză de ce actualul „dezgheţ” în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol se produce în circumstanţe mult mai benefice. Administraţia de la Tiraspol se află în cea mai complicată situaţie politică, economică şi socială de la apariţia conflictului - ar fi un argument al autorului.

Şi altul - s-a subţiat considerabil şi s-a deteriorat ritmul acordării sprijinului financiar direct din partea Federaţiei Ruse, fără de care regimul transnistrean este unul falit din oficiu. Astfel s-ar explica gradul sporit de pregătire pentru dialog, din oficiu, al administraţiei de la Tiraspol.

Ion Preaşca de la portalul „MoldStreet” observă că Republica Moldova a raportat pentru anul 2014 un avans economic surprinzător, de 4,6% faţă de anul 2013. Cifra statistică e dublă faţă de toate prognozele câte s-au făcut, atât de specialişti, cât şi de Guvernul, instituţii financiare internaţionale, care mizau pe o creştere de 2-3%. Economistul Stanislav Madan susţine în articolul de pe MoldStreet că o astfel de creştere are mai mult un caracter artificial, „fiind amplificată de deprecierea monedei naţionale şi menţinerea unei politici monetare ultra-relaxante”.

Tot Ion Preaşca explică, într-un alt articol, ţinta ordonanţei Consiliul de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) din 13 martie 2015 prin care au fost suspendate orice fel de operaţiuni cu circa o treime din acţiunile Băncii de economii. „Prin această ordonanţă au fost suspendate conturile persoanelor ce au participat la subscrierea de capital din 29 august 2013, pentru a preveni înstrăinarea pachetelor de acţiuni pe care le deţin la Banca de Economii”, a declarat Alexandru Gnatiuc de la CNPF. Potrivit lui, o persoană a încercat deja să vândă pachetul de acţiuni de la BEM, dar CNPF a intervenit şi a blocat operaţiunea. Totodată responsabilul a spus că decizia era necesară şi ca urmare a verdictului Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2014, în urma căruia structura de acţionariat de la Banca de Economii a revenit la situaţia de până la 29 august 2013, când acţionar majoritar era statul - cu peste 56%.

Petru Bogatu scrie, între altele, într-o analiză publicată pe portalul „Politicon” că războiul informațional rus ia proporții, făcând ravagii. „Iar pierderile suferite de Republica Moldova, chit că nu întotdeauna se văd cu ochiul liber, sunt imense. În cătarea armelor propagandistice ale Rusiei sunt luate obiective strategice și anume: cursul european, democrația parlamentară, instituția prezidențială, sistemul de partide, societatea civilă, relația Chișinăului cu autonomia găgăuză etc. Toate acestea sunt decredibilizate și compromise metodic. Zi de zi”, susţine autorul. Editorialistul mai notează că televiziunile și site-urile ruse lansează „fel de fel de insinuări anecdotice și basme politice absurde care sunt luate la noi de bune și convertite în evenimente de presă și teme de comentarii”. „Același scop mizerabil îl urmărește și legenda mai nouă potrivit căreia Partidul Comuniștilor ar participa la guvernare. Sau cea că noul guvern Gaburici ar intenționa să renunțe la cursul european și să se alăture Moscovei. Teroarea psihologică dezlănțuită de Rusia în Republica Moldova face victime. Tăvălugul dezinformării și manipulării șifonează imaginea partidelor aflate la guvernare, netezind drumul spre putere creaturilor Kremlinului de teapa lui Dodon (Igor Dodon – liderul PSRM)”, menţionează Petru Bogatu.

Jurnaliştii de la „Ziarul Naţional” îl citează pe senatorul român Dumitru Oprea care a declarat în plenul Senatului de la București că „Rusia, în ciuda avertismentelor Uniunii Europene, a început să se implice fățiș în destabilizarea Republicii Moldova”. În acest context, el a făcut referire la implicarea directă a Federației Ruse în campania electorală din Autonomia Găgăuză, prin președintele Dumei de Stat și a unui consilier al președintelui rus, Vladimir Putin, în ciuda protestelor Guvernului de la Chișinău, menționând că toate acestea reprezintă un motiv de îngrijorare. „Este clar că atacurile de acest gen venite dinspre Moscova nu sunt simple valuri diplomatice, ci reprezintă ofensive politice cu posibile efecte grave, inclusiv pentru România”, a mai declarat senatorul în plen. Potrivit oficialului, Guvernul României trebuie să ia în serios aceste manifestări ale Rusiei care, deocamdată, sunt doar la nivel declarativ.

XS
SM
MD
LG