Linkuri accesibilitate

La reluarea dialogului între Chişinău şi Tiraspol


Chiril Gaburici şi Evgeni Şevciuk

Chiril Gaburici şi Evgeni Şevciuk

Opinii de experţi şi ale locuitorilor din regiunea transnistreană.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Chişinăul şi Tiraspolul au reluat dialogul la nivel înalt, după o pauză îndelungată. Ce priorităţi ar trebui să aibă negocierile? Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană şi ale unor experţi de pe ambele maluri ale Nistrului.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

După o pauză de aproape doi ani şi jumătate, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a întreprins o vizită de lucru la Chişinău. Întrevederea de sâmbătă cu noul premier moldovean Chiril Gaburici a durat aproape două ore şi s-a încheiat cu semnarea unui protocol adiţional ce prevede prelungirea termenului de aplicare a acordului privind circulaţia trenurilor marfare pe segmentul transnistrean, până finele lui 2016. De asemenea, în cadrul întrevederii, cei doi au convenit asupra simplificării procedurii de traversare a Nistrului în perioada sărbătorilor pascale. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Chişinăul şi Tiraspolul sunt gata să „refacă podurile de legătură dintre cele două maluri ale Nistrului”. Declaraţii în acest sens au răsunat în urma întrevederii, care a avut loc joi, 12 martie, la Chişinău, între negociatorii politici în problema transnistreană, vicepremierul moldovean Victor Osipov și responsabila de relaţii externe de la Tiraspol, Nina Ştanski. Cei doi au anunţat că au convenit să dea un nou impuls negocierilor în formatul 5+2 şi să reia, în timpul cel mai apropiat, activitatea grupurilor de lucru. Întrevederea reprezentanţilor politici ai Chişinăului şi Tiraspolului este prima de la instalarea noului guvern de la Chişinău. Ultima a avut loc în septembrie 2014.

Rusia a transferat Tiraspolului jumătate de miliard de ruble pentru achitarea adaosului la pensii. Cele 522 de milioane de ruble ruseşti sunt destinate achitării îndemnizaţiilor pe durata primelor şase luni ale anului curent, scrie portalul „Novostipmr”. Aceeaşi sursă precizează că achitarea alocaţiilor a şi început deja, iar pensionarii pot ridica deodată îndemnizaţiile pentru ultimele trei luni. Suma îndemnizaţiei însă a fost însă redusă de la 165 la 100 de ruble transnistrene, iar autorităţile transnistrene afirmă că acest fapt ar avea legătură cu devalorizarea rublei ruseşti. Pensionarii din regiunea transnistreana primesc un supliment la pensie, supranumit în popor „indemnizaţia lui Putin”, începând cu anul 2008. Anual, Federația Rusă transferă în aceste scop aproximativ 1 miliard de ruble rusești. Anul trecut, din cauza problemelor economice din regiunea transnistreană, aceste alocaţii nu au fost achitate timp de câteva luni.

Decizia executivului de la Tiraspol de a achita doar parţial pensiile și salariile locuitorilor regiunii ar putea fi atacată în instanţă de către deputaţi în Sovietul suprem. O sesizare adresată procuraturii din regiunea transnistreană este în proces de elaborare, relatează Publika TV cu referire la serviciul de presă al legislativului transnistrean. Din cauza problemelor economice din stânga Nistrului, executivul din Tiraspol a decis să reducă din luna martie cu 30 la sută pensiile şi salariile bugetarilor, restanţele fiind trecute la datorii. Transnistria se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii. Cheltuielile bugetului regiunii depăşesc de patru ori veniturile, iar administraţia de la Tiraspol spune că deficitul e alimentat de criza din Ucraina şi căderea rublei ruseşti care a făcut ca exportul în Rusia să fie mai puţin profitabil.

Uzina metalurgică de la Râbniţa şi-a reluat activitatea. Potrivit „Novostipmr”, administraţia de la Tiraspol a anunţat că pentru relansarea întreprinderii au fost cheltuite 140 de milioane de dolari, bani alocați din surse extra-bugetare, care anume nu se precizează însă. Noul director al uzinei este omul de afaceri de origine cazahă, Talgat Baitaziev, care a afirmat că, în pofida crizei din regiune, în scurt timp, întreprinderea va redeveni una de profit. Baitaziev a promis, totodată, că va majora cu 5-10 la sută salariile angajaţilor şi va reduce în jumătate lefurile adjuncților săi, dar şi propriul salariul, din care şi-ar păstra doar 30 la sută din cel actual. Uzina metalurgică de la Râbniţa a încetat să activeze în luna decembrie 2014, din cauza creşterii preţului de achiziţie a fierului uzat. Redeschiderea întreprinderii a fost posibilă, după ce, la începutul acestui an, administraţia de la Tiraspol a preluat controlul asupra pachetului de acțiuni de la compania rusă „Metalloinvest”.

Consiliul Europei îi aminteşte Rusiei că are de achitat despăgubiri pentru că a îngrădit dreptul copiilor din regiunea transnistreană la educaţie. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată de comitetul de miniştri ai instituţiei, scrie site-ul Publika.md. Reprezentanţii Consiliului Europei au subliniat că deciziile CEDO sunt irevocabile şi au îndemnat Moscova să achite suma de peste 1 milion 200 de mii de euro familiilor şi profesorilor ale căror drepturi au fost încălcate. Aproape 200 de persoane aşteaptă de doi ani despăgubiri morale din partea Rusiei. Reclamanţii au invocat nerespectarea de către administraţia nerecunoscută de la Tiraspol a dreptului copiilor de a studia în limba maternă.

***

La Tiraspol

La Tiraspol

Europa Liberă: Aşadar, Chişinăul şi Tiraspolul au reluat dialogul după o pauză îndelungată, inclusiv la nivel înalt. Despre ce ar trebui să dialogheze părţile, care ar trebui să fie priorităţile? i-am întrebat mai mulţi locuitori de pe malul stâng al Nistrului.

Ну, понятно, что есть вещи, которые не устраивают, но это, по-моему, не зависит от страны, это везде сейчас – не очень хорошо. То, что зарплату снижают – это, конечно, не очень приятно…

Не очень нравится мне вот этот молдавский настрой против Приднестровья. Хотя я там, в Европе уже 25 лет, но мне молдавская не очень нравится политика. Им надо ближе к России, а не к Европе тянуться.

О независимости нашей, о чем же еще? Уже, слава Богу, двадцать с чем-то лет живем… Только независимость, никакой федерализации, ничего. Мы независимые, это они без нас не могут, а мы без них можем. У нас предприятия, у нас промышленность, поэтому они и рвутся сюда. Ну, вот это сейчас снижение пенсий, снижение зарплат... Вот у меня отец получал, он 46 лет проработал на заводе Кирова, вот как мы в 65-ом году приехали, и в 76 лет, четыре года назад, его уже просто попросили, он, может, и работал бы. Но сейчас он заболел, да? Он получал полторы тысячи пенсии. Сейчас получил 1064 рубля. А за две недели я отдал, значит, 1300 и сейчас 450 – 1750. Вот я несу полную сумку лекарств. А надо заплатить за коммунальные услуги, надо на что-то питаться. Зачем вот это, как это? Раньше было вроде нормально, все хватало, а теперь не хватает. Надо урезать все. А мне надо и отцу помогать, и самому как-то жить. Как жить?…

Если в Кишиневе и Тирасполе наконец наступит консенсус, я надеюсь, это будет к лучшему.

А какой-то вопрос хоть один решили они? Они же договариваются уже 25 лет, а вопрос-то ни один не решен. Они даже то что подписали не выполняют. А договариваться надо, конечно, люди всегда должны между собой говорить, По-другому никак. Границы открыть, чтобы все ездили куда хотели и как хотели. С Украиной договориться, чтоб свободное передвижение, демократия чтоб была. Значит, при Советском Союзе можно было ехать отсюда до Владивостока, а сейчас нет, везде кордоны, ни туда, ни сюда.

Тяжелый вопрос, получается примерно что и на Украине. Тягомотина.

Ну, о чем нужно договариваться? Чтобы был мир. Мир, мир, мир! И все. Остальное уже само наладится. Мир и людям здоровья.

Ой, это очень сложный вопрос, о нем можно разговаривать очень долго. А тут смотря с какой стороны посмотреть. Если нас признают, то есть перекроется множество поставок за границу нашей продукции. Может, не полностью перекроется, но начнут другие налоги с нас брать. А если нас не признают, мы так и будет жить непризнанные. Никуда не выехать нормально, наши как бы документы не будут признаваться, поэтому я не знаю…

Сейчас это все напускается, люди неспокойны, конечно, многие уезжают на этой почве. Конкретные решать вопросы, а не так – водить за нос. Чтоб предприятия наши работали, получали бы комплектующие, могли торговать с Россией. Нам только Россия, другого нам не дано.

Мир, и чтоб войны не было. Чтоб мы могли спокойно ездить, нас не останавливали в Кишиневе, летать в Россию. Чтоб все было нормально.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tirapsol şi Bender.

***

Europa Liberă: Despre ce s-a discutat şi la ce înţelegeri s-a ajuns la întrevederea de sâmbătă, de la Chişinău, între premierul moldovean Chiril Gaburici şi şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk? Cu o trecere în revistă, Lina Grâu.

După o primă întrevedere a premierului Chiril Gaburici şi liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, care a avut loc la Chişinău, șeful executivului a declarat într-o conferinţă de presă comună că scopul Chişinăului este continuarea dialogului şi soluţionarea problemelor acute cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Conferința de presă a fost în mod vizibil dominată de răspunsurile ample ale lui Evghenii Șevciuk, care a subliniat de mai multe ori că Transnistria este o entitate separată de Republica Moldova, în timp ce Chiril Gaburici părea depășit de subiect, cu răspunsuri scurte și foarte generale.

În cadrul acestei prime întâlniri s-a convenit simplificarea circulației persoanelor în timpul sărbătorilor de Paști și a fost extinsă valabilitatea protocolului privind circulaţia feroviară între cele două maluri ale Nistrului până în martie 2016.

Chiril Gaburici: „În primul rând s-a decis continuarea protocolului adițional de prelungire a mecanismului reluării circulației trenurilor și mărfurilor prin Transnistria. Acest protocol a fost semnat în martie 2012 și astăzi a fost prelungit până la sfârșitul anului 2016. Considerăm că această decizie este una importantă nu doar pentru activitatea economică, dar și pentru consolidarea încrederii.

De asemenea, am convenit asupra necesității executării lucrărilor de demontare a telefericului dintre orașele Râbnița și Rezina. Anul trecut o parte a acestui teleferic, de pe malul drept, a fost demontat, urmează să fie demontată și cealaltă parte, de pe malul stâng al Nistrului.

La moment, scopul nostru de bază este de a transmite un impuls suplimentar dialogului dintre Chișinău și Tiraspol și de a asigura un climat pozitiv pe toate platformele de dialog”.

Gaburici a anunţat că o primă reuniune extinsă a grupurilor de lucru de la Chişinău şi Tiraspol va avea loc pe 20 martie. Potrivit lui, la întâlnire s-a discutat şi despre nevoia continuării negocierilor în format 5+2, problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor în raionul Dubăsari, libera circulaţie în zona de securitate, reluarea legăturii telefonice directe dintre cele două maluri ale Nistrului, precum și situația din zona de securitate.

Chiril Gaburici: „Am discutat și despre aspecte ce țin de situația economică și despre problemele cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Vreau să reiterez că noi ne dorim foarte mult să trecem la un dialog constructiv, un dialog activ, un dialog care ne-ar permite să obținem progrese și să găsim soluții pentru problemele existente”.

La rândul său, chiar dacă a apreciat pozitiv rezultatele discuţiei, şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk a subliniat că Tiraspolul va reveni la negocierile în format 5+2 după eliminarea a ceea ce Tiraspolul numeşte blocada economică a Moldovei şi Ucrainei impusă regiunii transnistrene.

Evgheni Şevciuk: „Astăzi relațiile economice externe ale Transnistria se află în permanență sub amenințarea unor circumstanțe ne-economice, de cele mai multe ori crea te în mod artificial. Trebuie să înțelegem că trebuie să trăim în continuare, oricare ar fi provocările și riscurile. În situația în care sărăcia se extinde, problemele economice și sociale sunt serioase, disensiunile economice dintre părți, în opinia Transnistriei, pot și trebuie soluționate în mod operativ cu vecinii, în baza principiului câștigului reciproc pentru poporul Transnistria și cel al Moldovei. Avem șansa să facem față crizei și să dezvoltăm economia în beneficiul oamenilor. Vedem un avantaj considerabil în cooperarea economică reciproc avantajoasă în care să ne respectăm reciproc. Dezvoltarea economiei și bunăstarea cetățenilor pot fi și trebuie să devină din punctul nostru de vedere o locomotivă a întregului proces de negocieri. Pentru soluționarea problemelor economice și depășirea acestora trebuie create condiții economice adecvate, pozitive. Noi propunem să începem imediat negocierile cu privire la mecanismele de minimizare a barierelor din comerțul reciproc și cu privire la cooperarea economică. De asemenea, propunem elaborarea unor instrumente pentru anularea măsurilor care blochează potențialul de dezvoltare a relațiilor comerciale externe”.

Evghenii Şevciuk a cerut şi clasarea necondiționată a dosarelor penale deschise în ultimul an de către Chişinău mai multor reprezentanţi ai administraţiei separatiste de la Tiraspol.

Evgheni Şevciuk: Anul trecut, fără explicarea cauzelor, partea moldovenească a început să deschidă un șir întreg de dosare penale pe numele transnistrenilor care ocupă funcții importante. Noi considerăm că acest lucru a subminat serios stabilitatea procesului de negocieri, pentru că dosarele penale au fost deschise inclusiv pe numele unor șefi ai grupurilor de negociatori. Și această practică, din punctul nostru de vedere nu este una constructivă și nu servește cauzei întăririi încrederii reciproce și a elaborării unor acorduri dintre părți. Noi ne-am exprimat poziția și din partea noastră suntem gata să examinăm varianta zero, în care dosarele penale ar fi închise, atât din partea Transnistriei, cât și a Moldovei. Și sperăm că această practică vicioasă a persecutării penale va fi suspendată sau poate chiar eliminată.

Chiril Gaburici a menționat că subiectul clasării dosarelor trebuie discutat în contextul liberei circulații, inclusiv a accesului fermierilor de pe malul drept la terenurile lor agricole.

Chiril Gaburici: „În ceea ce ține de circulația liberă a populației, așa cum a spus și domnul Șevciuk, am stabilit că în special de sărbători vor fi acces și circulație mai ușoară, deci oamenii vor putea trece dintr-o parte în alta a râului fără întrebări, foarte liber. În același timp am discutat și despre circulația fermierilor și accesul la terenurile lor. Și aici am spus că formăm grupurile de lucru care urmează să discute și să stabilească care sunt soluțiile, pentru că este ceva foarte important pentru noi.

Ce ține de dosarele intentate atât persoanelor de la Tiraspol, cât și persoanelor de la Chișinău , este ceva ce ne vom opri și vom discuta acest lucru în grupul de lucru care va fi format în perioada imediat următoare. Și sper să găsim soluții de compromis care ne-ar permite să continue acest dialog între ambele părți ale Nistrului, ceea ce va veni cu un val de soluții la problemele care există astăzi”.

Egheni Șevciuk a declarat că este gata să discute cu autoritățile de la Chișinău implementarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, afirmând că, din cauza politicii Chișinăului, Transnistria a fost pusă în situația de a avea un comerț orientat către UE, în timp ce de fapt își dorea să fie prezentă mai mult pe piața rusă.

Evgheni Şevciuk: Economia transnistreană se află în condițiile care i-au fost fixate și care determină imposibilitatea dezvoltării dinamice a relațiilor cu piețele estice. Sunt condiții create artificial. În aceste condiții Transnistria face comerț prin intermediul schemei care există. Noi pledăm pentru ca potențialele economiilor noastre să nu mai fie limitate prin diferite mecanisme artificiale. Considerăm că este prostesc să ne blocăm astfel reciproc potențialul. Cred că dacă aceste limitări vor fi anulate – iar noi sperăm că vom găsi un compromis – economia transnistreană ar avea un potențial serios de creștere. Am expus poziția noastră – din punct de vedere economic trebuie să purtăm discuțiile în așa fel încât să putem face comerț în regim preferențial și cu piața rusească, și cu cea europeană. Iată de ce cred că în cadrul negocierilor vom discuta și aceste probleme și vom asigura condiții pentru a deschide oportunități suplimentare pentru economia transnistreană. Acest lucru va fi avantajos și pentru economia moldovenească, pentru că activizarea întreprinderilor industriale transnistrene va duce și la activizarea proceselor economice din Moldova. Aceste procese sunt interconectate, interdependente și reciproc avantajoase, din punctul nostru de vedere.

Ultima dată Evgheni Şevciuk a fost la Chişinău într-o vizită oficială în septembrie 2012, când a avut o întrevedere cu premierul de atunci, Vladimir Filat. Un an mai târziu, în octombrie 2013, fostul prim-ministru Iurie Leancă s-a întâlnit cu Evgheni Şevciuk în cadrul unei conferinţe, în Germania.

***

Europa Liberă: Întâlnirea Gaburici-Şevciuk a fost convenită două zile mai devreme în timpul unei alte întrevederi, care a avut loc tot în capitala moldoveană, între noul vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova, Victor Osipov, care s-a mai aflat în această funcţie acum câţiva ani, şi responsabila de relaţii externe de la Tiraspol Nina Ştanski. Osipov şi-a exprimat speranţa că negocierile în formatul 5+2 vor fi reluate curând, în timp de Nina Ştanski a declarat că este bucuroasă că părțile „au ieșit dintr-o stare de pauză, care este inacceptabilă”. Mai multe, despre declaraţiilor celor doi, de la Alla Ceapai:

Reprezentaţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului, Victor Osipov şi Nina Ştanski - astfel sunt prezentați cei doi in terminologia comunicatelor oficiale de la Chişinău - au salutat reluarea dialogului după aproape cinci luni de pauză. În urma întrevederii, prima, după învestirea noului guvern, s-a ajuns la câteva înţelegeri.

Săptămâna viitoare se aşteaptă o întrunire a tuturor şefilor grupurilor sectoriale de experţi. Iar în scurt timp ar putea fi reluate şi negocierile în formatul 5+2, a anunţat vicepremierul Victor Osipov, care a preluat portofoliul reintegrării, înlocuindu-l pe Eugen Carpov.

Părţile nu s-au mai acuzat reciproc de tensionarea relaţiilor aşa cum s-a întâmplat după toate întrevederile bilaterale de anul trecut. Vicepremierul Victor Osipov a spus că întâlnirea de astăzi a fost „foarte importantă şi promiţătoare, deşi nu tocmai simplă”:

Victor Osipov

Victor Osipov

„Această primă întâlnire din 2015 este o oportunitate pentru a reevalua modul în care dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol a avut loc până acum, în special în perioada anului precedent. Suntem interesaţi de a nu cheltui timpul pentru a discuta probleme artificial create sau pentru a ne bloca în comunicare, dar să încercăm să-l utilizăm pentru a găsi soluţii.”

La rândul său, Nina Ştanski, reprezentanta Tiraspolului la masa de tratative, a sugerat că a simţit din partea Chişinăului deschidere şi bunăvoinţă. Ea a dat asigurări că vor fi întreprinse toate măsurile pentru a „repara relaţiile”, care s-au șubrezit pe parcursul anului trecut.

„Cred că la această etapă cel mai important e să refacem podurile de legătură între cele două maluri ale Nistrului. Sarcina noastră este de a găsi compromis în probleme delicate aşa încât discutarea acestora să nu se transforme într-un şir de acuzaţii reciproce, ci de propuneri din ambele părţi. Relațiile între malurile Nistrului sunt complicate, important e că ambele părţi sunt pregătite să soluţioneze problemele existente.”

Nina Ştanski

Nina Ştanski

Tocmai pentru a păstra acest climat oarecum împăciuitor, atât Victor Osipov, cât şi Nina Şanski au refuzat să expună poziţiile divergente ale părţilor referitoare la mai multe subiecte sensibile. Între acestea şi decizia unilaterală a Tiraspolului de a introduce de la 1 aprilie asigurare obligatorie pentru automobilele înmatriculare în străinătate, măsură care ar urma sa fie aplicata şi tuturor proprietarilor de automobile din dreapta Nistrului.

Ambii negociatori au spus că se abţin de la comentarii şi aprecieri pe chestiuni concrete pentru că şi-ar dori să continue discuţiile de o manieră constructivă.

Amintim că, anul trecut, negociatorii reglementării transnistrene s-au întâlnit doar de două ori în formatul 5+2. Alte runde de negocieri au fost anulate, după ce fuseseră anunţate, şi de fiecare dată din cauza refuzului Tiraspolului de a se aşeza la masa de tratative, invocând presiuni din partea Chişinăului.

În opinia mai multor experţi, în condiţiile actuale, când Tiraspolul se confruntă cu o criză social-economică fără precedent, partea transnistreană ar fi la fel de cointeresată, ca şi Chişinăul, în reluarea dialogului.

***

Europa Liberă: Noul cabinet de la Chișinău, condus de Chiril Gaburici, a anunţat că nu va schimba foarte mult politica guvernului anterior, condus de Iurie Leanca, în ceea ce privește politica externă. Care este strategia noului guvern în relația cu Tiraspolul şi care este etapa actuală a raporturilor cu regiunea transnistreană? Revine la microfon, Lina Grâu.

Chiar dacă la nivel declarativ reintegrarea țării și reglementarea problemei transnistrene este anunțată ca fiind o prioritate de autoritățile de la Chișinău, totuși, subiectul nu mai apare ca fiind atât de important atunci când sunt analizate lucrurile concrete făcute pe această direcție.

Negocierile în formatul oficial 5+2 sunt practic blocate – ultimele două runde de discuții au avut loc în prima parte a anului trecut. Mai activi au fost experții din grupurile de lucru, care caută soluții pentru domenii ca medicina, învățământul, telecomunicațiile și altele, care s-au întâlnit anul trecut la 25 de reuniuni. Iar reprezentanţii politici – adică fostul vicepremier Eugen Carpov și șefa echipei transnistrene de negociatori Nina Ștanski – au avut 11 şedinţe.

Iar din punct de vedere financiar, reintegrarea și apropierea celor două maluri ale Nistrului par să fie mai mult o prioritate a partenerilor externi. În timp ce guvernul de la Chișinău a alocat anul trecut pentru reintegrare doar zece milioane lei, sau în jur de 800 mii dolari, UE tocmai a finalizat un program amplu de trei ani de consolidare a măsurilor de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului, de 12 milioane euro, urmând ca în acest an să înceapă un nou program, extins la 16 milioane euro.

Programul de guvernare a cabinetului de miniștri proaspăt învestit are un capitol aparte consacrat problematicii transnistrene, numit Reintegrarea țării și consolidarea statalității. Prioritățile sunt practic identice cu cele asumate de guvernele precedente. Documentul pune accent pe necesitatea unui dialog cu partenerii externi în vederea sprijinirii procesului de reglementare în formatul 5+2 și în elaborarea statutului special al regiunii transnistrene, pe sporirea rolului UE şi SUA în procesul de reglementare, colaborarea cu Uniunea Europeană şi Ucraina în vederea securizării frontierei moldo-ucrainene și extinderea mandatului Misiunii EUBAM.

Guvernul își propune, de asemenea, să insiste asupra demilitarizării regiunii și retragerii necondiţionate a forţelor armate şi a stocurilor de muniţii ale Federaţiei Ruse și să continue eforturile de transformare a actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă sub mandat internaţional.

În plus, guvernul promite să se preocupe de identificarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a Zonei de Liber Schimb cu UE și să promoveze interacţiunea dintre comunităţile de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului.

Ion Tăbârță

Ion Tăbârță

Și chiar dacă reintegrarea țării este pe poziția a treia ca prioritate în programul de guvernare, totuși în Parlament la învestirea Guvernului subiectul transnistrean practic nu a fost abordat.

Expertul Institutului Politicon, Ion Tăbârță, spune că acest lucru vorbește despre caracterul declarativ al interesului pentru reglementarea transnistreană: „În Parlament, subiectul transnistrean nu prea s-a menționat și acest lucru dă de gândit și nu inspiră prea mult optimism în soluționarea acestei probleme. Cum vrem noi soluționarea conflictului când această problemă nu este una prioritară și tot timpul în lista priorităților este pe la sfârșit?”

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au atras recent atenția autorităților că o Moldovă reintegrată, cu un statut special pentru Transnistria, ar trebui să fie o prioritate naţională, în acest an urmând să fie depus un maxim de efort pentru a relansa negocierile în formatul 5+2 și pentru a implementa în Transnistria Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Documentul subliniază necesitatea de a se „vorbi cu voce tare despre faptul că reintegrarea Republicii Moldova este o prioritate naţională de vârf” și recomandă elaborarea pe parcursul anului a unei viziuni clară cu privire la viitorul statut al Transnistriei, cu o ofertă clară în ceea ce priveşte competențele delegate regiunii, precum și a unui plan de acţiuni pe cinci ani privind reintegrarea.

Igor Boţan

Igor Boţan

Potrivit analistului politic Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Chișinăul nu are capacitatea de a soluționa problema transnistreană pe termen scurt, lucru pe care îl înțeleg și partenerii de dezvoltare:

„Faptul că se referă la termene cum ar fi cinci ani de zile demonstrează că partenerii de dezvoltare înțeleg că Republica Moldova nu are resurse pentru a încerca o soluționare rapidă. Probabil, peste cinci ani de zile

R. Moldova trebuie să aibă o viziune clară ce face cu Transnistria, cum aduce problema transnistreană în albia viitoarei înțelegeri dintre marile puteri. ...

marile puteri care acum sunt angajate într-o dispută care mulți o califică drept geopolitică ar putea să găsească într-un fel un numitor comun. Iar Republica Moldova, către momentul găsirii acestui numitor comun, trebuie să aibă o viziune clară ce face cu Transnistria, cum aduce problema transnistreană în albia viitoarei înțelegeri dintre marile puteri. Pentru că oricum toți înțeleg că lucrurile nu pot să rămână în starea în care să găsesc acum, după anexarea Crimeii, după războiul din estul Ucrainei”.

Criza economică fără precedent din regiunea transnistreană, spune Igor Boțan, ar putea fi o ocazie pentru autoritățile de la Chișinău de a-și arăta susținerea pentru cetățenii din regiunea transnistreană. Doar că nici malul drept acum nu se află într-o situație mult mai bună, autoritățile sunt nepregătite pentru această provocare, iar administrația de la Tiraspol, cel mai probabil, nu va accepta să facă concesii politice.

***

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Europa Liberă: Analistul politic de la Tiraspol Andrei Safonov tinde să împărtăşească opinia mai multor experţi de la Chişinău care cred că, în condiţiile unei crize social-economice, administraţia transnistreană ar fi mai deschisă în reluarea dialogului cu autorităţile Republicii Moldova. Iar întâlnirea de sâmbătă dintre premierul Chiril Gaburici şi liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, aparent, confirmă aceste supoziţii. Andrei Safonov anticipează o încercare a Chişinăului de a aborda în dialogul cu Tiraspolul nu doar subiectele ce ţin de rezolvarea problemelor economice şi sociale, dar şi cele politice:

„Fără îndoială Chişinăul, prin intermediul negociatorilor săi, va încerca să convingă partea transnistreană să discute probleme din aşa numitul coş trei. Mă refer la întrebări ce ţin de statutul regiunii, de prezenţa trupelor ruseşti în stânga Nistrului etc. Pe de o parte, Tiraspolul, care, din câte înţeleg, va fi susţinut de Federaţia Rusă, va insista în continuare pe rezolvarea problemelor sociale şi politice. (...) Pe de altă parte, ţinând cont de faptul că regiunea trece printr-o criză profundă, datorată, în primul rând, unor decizii neinspirate ale Tiraspolului, cred că Chişinăul va încerca, alături de partenerii săi Occidentali, să determine autorităţile din stânga Nistrului la compromis politic. Întrebarea este: se va lăsa sau nu convins Tiraspolul? Ţinând cont de faptul că Evgheni Şevciuk este mai cooperant decât fostul lider, Igor Smirnov, nu este exclus, aşa cum cred mai mulţi analişti politici, că ar putea exista un anumit grad de conformare în poziţia oficială a Tiraspolului”.

Europa Liberă: Opinia politologului din Tiraspol, Andrei Safonov.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG