Linkuri accesibilitate

Îngrijorări exprimate de ONG-uri şi experţi în domeniu.

Dacă ar respecta un acord regional pe care l-a semnat în 2006, Republica Moldova ar trebui să treacă peste trei luni la difuzarea terestră digitală a posturilor de televiziune și să renunțe la semnalul analogic, cel captat cu antenă simplă. În sistemul digital, se pot difuza un număr mult mai mare de canale, cu acoperire largă. Dar cineva trebuie să construiască mai întâi sistemul, numit rețele multiplexe, și să instaleze în casele oamenilor aparatele de recepție digitale. Câteva organizații de experți au semnalat că Republica Moldova nici n-a investit bani publici în acest sistem, dar nici n-a elaborat încă regulile pentru companiile private: cine și ce rețele construiește, ce canale difuzează și cine plătește. Relatează Tamara Grejdeanu.

În luna iunie expiră perioadă în care Republica Moldova trebuie să treacă la televiziunea digitală, oamenii nu vor rămâne însă fără semnal la televizor, şi asta pentru că deocamdată nu există o strategie precisă la nivel guvernamental care ar permite trecerea la televiziunea digitală, susţin specialiştii. Una din problemele pe care le accentuează expertul Ion Terguţă este faptul că autorităţile nu au decis cum vor transmite semnalul digital spre telespectatori.

În acest caz ar fi două opţiuni. Prima este răspândită pe larg în ţările europene şi presupune crearea unor reţele multiplexe de distribuţie a semnalului digital. A doua este posibilitatea retransmisiei semnalului în cablu sau prin intermediul IPTV. Cea din urmă opţiune, spune Ion Terguţă s-ar transforma într-o afacere, întrucât oamenii ar trebui să plătească ca şi pentru un pachet internet sau cablu. Astfel explică el reticenţa faţă de multiplexele care ar urma să fie construite de o agenţie de stat:

„Problema este că cineva încearcă acum să substituie statul şi să transforme această proprietate a statului asupra reţelelor, din una publică spre una privată. Şi avem aici două probleme mari, este problema controlului pieţei de distribuţie, după care uşor vine şi problema pieţei de publicitate. În felul acesta ne pomenim cu un audiovizual controlat şi care se dezvoltă haotic pentru că Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu are la moment o strategie de dezvoltare a audiovizualului. Avem o oportunitate extraordinară pe care nu ştiu dacă o vom mai întâlni în viitorul apropiat, când putem să remodelăm întregul domeniu al audiovizualului.”

Distribuind semnalul prin reţele multiplexe, statul va putea reglementa acest domeniu, întrucât va oferi reţele pe care le-a construit operatorilor de televiziune în schimbul unor programe care ar satisface nevoia cetăţenilor de anumite informaţii, mai spune Ion Terguţă.

Dinu Ciocan, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului crede că mai degrabă, trecerea la televiziunea digitală va fi amânată întrucât cabinetul de miniştri nu a aprobat un program de tranziţie de la televiziunea analogică iar legislativul nu a operat modificările necesare în Codul Audiovizualului:

„Nu avem pârghiile necesare, cel puţin CCA-ul pentru a anunţa şi a desfăşura aceste concursuri pentru suplinirea multiplexelor sau pentru a implementa această tranziţie. Nu avem nici acele modificări ale Codului Audiovizualului privind eliberarea licenţelor pentru difuzarea în regim digital care şi acestea ar trebui să fie aprobate de parlament cât mai curând posibil.”

Chiar dacă nu-şi va onora angajamentul de a trece pe 17 iunie la televiziunea digitală, Republica Moldova nu este obligată să întrerupă semnalul analogic. Totuşi, unii radiodifuzori ar putea avea probleme de transmisie a semnalului, precizează Dinu Ciocan.

„În acest proces de tranziţie de la Televiziunea Analogică Terestră la cea digitală depindem şi de vecinii noştri, mă refer la România şi Ucraina care, în caz că vor trece la televiziunea digitală în acest termen care este stabilit şi pentru ei, data de 17 iunie 2015, atunci ar putea anumite interferenţe cu unele canale de televiziune, canale analogice tv care sunt utilizate de către unii radiodifuzori licenţiaţi în Republica Moldova.”

Experţii şi ONG-urile de media notează că întârzierea trecerii la televiziunea digitală nu este unica restanţă în domeniul mass-media. Aceştia se arată îngrijoraţi de faptul că în instituţiile publice responsabile de dezvoltarea domeniului sunt promovate persoane nu după criteriul profesionalismului, ci, mai degrabă, acei care sunt loiali celor de la guvernare.

XS
SM
MD
LG