Linkuri accesibilitate

În vreme ce România a făcut promisiuni concrete și ferme, Ucraina a răspuns mai degrabă evaziv și prin generalități.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că s-a înțeles cu omologul său român Klaus Iohannis să facă tot ce le stă în putere pentru reintegrarea regiunii transnistrene în Republica Moldova. Cei doi s-au întâlnit în timpul primei vizite a președintelui Iohannis la Kiev.

Între România și Ucraina au rămas în continuare de rezolvat câteva probleme, aproape aceleași care au menținut destul de reci relațiile dintre Kiev și București până acum. Diferendul legat de platoul continental din jurul Insulei Șerpilor este singurul rezolvat, dar nici acela prin negocieri bilaterale, ci cu ajutorul verdictului dat de Tribunalul Internațional de la Haga.

Atmosfera dintre România și Ucraina s-a destins abia după ce Rusia a anexat Crimeea, iar Bucureștiul a militat în interiorul Uniunii Europene pentru aplicarea unor sancțiuni dure împotriva Moscovei. Chiar și în acest context, însă, Kievul nu se grăbește să găsească soluții pentru lucrurile simple cerute de România, dintre care unele ar putea fi benefice ambelor țări. Nici nu se mai pune problema datoriei istorice de la Combinatul de la Krivoirog.

Dar spre exemplu, exact acum o lună ministrul român de Externe la o întâlnire avută cu omologul său ucrainean îi spunea acestuia că Bucureștiul așteaptă ca Parlamentul de la Kiev să ratifice Acordul privind micul trafic de frontieră, pe care Bucureștiul l-a ratificat încă de anul trecut. Mai mult, Bogdan Aurescu îi sugera lui Pavlo Klimkin ca „în primăvară” să înmâneze împreună primele permise de mic trafic. Acordul prevede și înființarea unor oficii consulare de-o parte și de alta a frontierei, unde minoritățile din cele două state să-și poată rezolva mai ușor problemele.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit în vizita fulger pe care a făcut-o astăzi la Kiev doar despre lucruri pozitive, lăsându-i poate pe cei de la Ministerul de Externe să se ocupe de chestiunile mai complicate. Despre minoritatea română care trăiește în Ucraina, a doua ca dimensiune după cea rusă, Klaus Iohannis nu menționat decât simbolismul acesteia. A explicat că minoritatea română din Ucraina și cea ucraineană din România trebuie să fie mai „vizibile”, că e nevoie ca „mecanismele relevante pe linie guvernamentală să-și reia activitatea” și să „abordeze aspecte de actualitate”.

Nimic concret însă despre drepturile minorității române, care odată cu abrogarea Legii limbilor minorităților nu mai are nici un cadru legal care să-i asigure școli în limba maternă și reprezentare în administrația locală. Mulți spun că oricum această lege cu viață scurtă, între iulie 2012 și februarie 2014, nu a fost aplicată niciodată.

Totuși, una dintre datoriile morale ale Bucureștiului ar fi aceea de a-i ajuta pe vorbitorii de limbă română să-și poată menține și cultiva limba și cultura. Iar președintele Klaus Iohannis ar fi fost dator să le transmită măcar un semnal în acest sens, chiar dacă din empatie pentru situația grea a Kievului n-ar fi făcut presiuni în acest sens.

Din declarația comună a celor doi președinți, Petro Poroșenko și Klaus Iohannis, rezultă că România și Ucraina trec într-o „nouă etapă a relațiilor bilaterale”. Poroșenko a promis un „dialog constructiv” în legătură cu vestitul canal Bâstroe, de 10 km lungime, pe care ucrainienii l-au început în 2004 și care trece prin mijlocul Deltei Dunării, încălcând o serie de convenții internaționale în domeniul protecției mediului.

Președintele Poroșenko a declarat că Ucraina „încearcă să demonstreze” că e „în stare să găsească soluții comune pentru toate problemele irezolvabile de mulți ani”. Klaus Iohannis a promis că va susține cererea Kievului de ridicarea vizelor pentru cetățenii acestei țări care circulă în Uniunea Europeană. România va susține și ajuta logistic Ucraina în eforturile ei de a se apropia de spațiul euro-atlantic, a mai spus Iohannis, adăugând că Bucureștiul este favorabil menținerii regimului de sancțiuni împotriva Rusiei, câtă vreme nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului de la Minsk.

Așadar, în vreme ce România a făcut promisiuni concrete și ferme, Ucraina a răspuns mai degrabă evaziv și prin generalități, dar acest lucru poate fi trecut cu vederea pe moment de situația dificilă în care se găsește această țară.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG