Linkuri accesibilitate

Valeriu Reniță: „un președinte clasic într-o țară parlamentară”


La reuniunea CIS de la Minsk în octombrie 2014
La reuniunea CIS de la Minsk în octombrie 2014

Nicolae Timofti după trei ani de președinție, o prestație publică evocată în interviul dimineții.

Astăzi se împlinesc trei ani de când în fotoliul de președinte se află Nicolae Timofti; o alegere întâmpinată cu mult entuziasm acum trei ani din partea electoratului obosit de îndelungata criză politică și ciorovăiala între politicieni. Cum au fost aceşti trei ani de mandat, dar mai ales ce au adus ei nou în legătură cu percepţia funcţiei de şef de stat? Si câtă influenţă are preşedintele Timofti în viaţa politică moldovenească?

În legătură telefonică cu noi pentru aceste şi alte subiecte de discuţie va fi Valeriu Reniţă, un ex-consilier al unui ex-preşedinte.

Europa Liberă: Domnule Reniţă, dumneavoastră ați consiliat un cu totul altfel de președinte decât este actualul. Un președinte care, așa cum era văzut de mulți Vladimir Voronin, adusese la un fel de absurd puterea unui şef de stat într-o republică parlamentară. Lui Nicolae Timofti i se reproşează, cel mai des, lipsa de putere efectivă. Ce v-a plăcut și ce nu în felul cum și-a înțeles rostul funcției până acum președintele Nicolae Timofti?

Valeriu Reniţă: „Statutul de forţă sau de putere neutră a fost acceptat cu bună ştiinţă de preşedintele Timofti. În general, ţara noastră este o ţară semi-prezidenţială sau semi-parlamentară, aşa cum o caracterizează experţii. De aceea, sigur că nu există în lume un echilibru perfect şi politicienii, funcţie de cum sunt ei, cum îşi imaginează traiectoria lor politică, acceptă fiind ori în parlament, ori la preşedinţie un anumit fel de comportament. Deci semi-prezidenţială s-ar putea să fie un pic prezidenţială sau un pic parlamentară ţara.

În funcţie, probabil, de caracterul omului, de caracterul politicianului depinde uneori cum este şi ţara. Domnul Timofti a pus accentul pe această putere neutră pe care i-o permite Constituţia, legislaţia şi se comportă în felul acesta. Dar, că place sau nu, asta deja hotărăsc cetăţenii sau Parlamentul care, atunci când îl votează, când îi acceptă sau nu anumite mesaje.”

Europa Liberă: Dar chiar şi aşa, face dumnealui cât se cere de la un preşedinte care ar fi ales calea puterii neutre?

Valeriu Reniţă: „Cel puţin, eu consider că domnul Timofti nu a comis greşeli atât de mari precum le-au comis precedenţii preşedinţi.”

Europa Liberă: La ce greşeli vă referiţi?

Valeriu Reniţă: „Vorbim despre greşeli ori gafe mari pe care le-au făcut cei care au fost la cârma ţării până la domnul Timofti, nu vorbesc despre preşedinţii interimari, dar de cei care au avut un statut legal, încheiat la toţi nasturii.

De numele preşedintelui Snegur, care sigur că a avut şi multe lucruri pozitive se leagă conflictul sângeros de pe Nistru, după care ţara şi economia ţării noastre a devenit cu totul alta, adică una mult mai slabă.

De numele Lucinschi se leagă comercializarea la un preţ de nimic a reţelelor de energie electrică, dar mai ales lovitura care a primit-o agricultura în urma programului pământ, atunci când s-au parcelat terenurile. Aş zice că agricultura nu-şi poate reveni nici până acum.

De numele lui Voronin, cel mai mult e legată crearea unor scheme gri, prin care se extrăgeau bani din economia ţării, prin care era exploatat ilegal business-ul. S-ar putea să fie şi delegitimizarea puterii legale prin admiterea acelei revoluţii color din aprilie 2009. Cel puţin, iată greşeli de felul acesta, mari, care ar fi zdruncinat societatea, nu putem să-i imputăm actualului preşedinte.”

Europa Liberă: Cum a schimbat percepţiile cetăţeanului asupra acestei funcții, președintele Nicolae Timofti?

Valeriu Reniţă: „În mod cert le-a schimbat. Noi suntem o societate patriarhală. Cetăţenii s-au deprins să aibă un tată acolo undeva sus ,care să le spună ce şi cum să facă, deci după cele două interimate lucrurile s-au schimbat un pic. Iar cu venirea domnului Timofti, preşedinţia a acceptat să se situeze în umbră. Nu mai este motorul principal al puterii în stat, este cumva restantă. Domnul Timofti se comportă ca un preşedinte clasic într-o ţară parlamentară. Cum ar fi Germania, acolo unde se cunoaşte mai mult de activitatea cancelarului decât de activitatea preşedintelui, şefului de stat.”

Europa Liberă: Nu putem să nu observăm însă cum Nicolae Timofti s-a făcut remarcat în acest an, prin disputa avută la summit-ul CSI de la Minsk, când presa a scris că preşedintele moldovean mai nu s-a luat de piept cu Vladimir Putin. S-a exagerat fireşte, dar a existat o poziţie evidentă pe care a manifestat-o domnul Timofti când i-a reproşat lui Putin introducerea nemotivata a embargourilor pentru Moldova. Cum aţi văzut dumneavoastră acest epizod?

Valeriu Reniţă: „Am văzut şi eu ca mulţi alţi jurnalişti şi cetăţeni că a fost neaşteptat de incisiv, mai puţini observatori politici s-ar fi aşteptat la acest gest. Totuşi, domnul Timofti, cred eu că s-a comportat ca un moldovean care a fost adus la limită şi a fost constrâns să spună anumite lucruri pe şleau domnului Putin. Eu, ca şi probabil majoritatea cetăţenilor loiali acestui stat, atunci am avut o aprobare interioară a ceea ce a făcut dumnealui.

Sigur că noi ca ţară mică trebuie să avem un comportament înţelept şi decent, dar uneori, în anumite situaţii, atunci când este vorba de umilinţă trebuie să dai replica, să răspunzi pentru că este vorba totuşi de politic, dar nu de alte sfere ale activităţii.

În politică, atunci când e nevoie, trebuie să poţi riposta şi mă bucur şi eu cum s-au bucurat alţi cetăţeni atunci când am avut o voce în fruntea ţării, care a spus anumite lucruri nu prea plăcute domnului Putin, din câte am înţeles noi.”

Europa Liberă: Cum apreciaţi dumneavoastră gradul de influenţă pe care îl are domnia sa în desfăşurările de forţă de la Chişinău, pe intern?

Valeriu Reniţă: „Probabil că s-ar putea implica mai mult. Pe de o parte, nu putem spune că el iese din cadrul legislativ. Pe de altă parte, dacă examinăm anumite situaţii politice, mulţi s-au aşteptat acum când s-a format alianţa, ca dumnealui să aibă o poziţie mai activă, mai ales atunci când era vorba ca o a treia componentă, Partidul Liberal, care nicidecum nu se încadra în acea alianţă şi până la urmă aşa şi s-a întâmplat, s-a făcut o alianţă din două partide. Atunci, mai mulţi experţi şi cetăţeni se exprimau că el ar fi trebuit să aibă o poziţie mai activă, să nu fie atât de pasiv. Dumnealui a rămas fidel, probabil, cuvântului care şi l-a dat în privinţa statutul său care este asigurat constituţional şi a hotărât să nu se implice acolo unde nu-l obligă legislaţia.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, în cel de-al treilea an de mandat, Nicolae Timofti a împărţit înalte distincţii în stat mai ca întregii coaliţii de la guvernare, inclusiv liderilor Vlad Filat, Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc. Această decizie a sa a fost criticată de mai multă lume. Dumneavoastră ce credeţi?

Valeriu Reniţă: „Cred şi eu că s-a exagerat. Oricum domeniul acesta de decernare, de acordare a distincţiilor este destul de speculativ şi nu numai domnul Timofti , dar toţi preşedinţii noştri au făcut caz din asta. S-au dat şi pe timpul Domnului Ghimpu, s-au dat în mod exagerat multe distincţii de stat, ordine.”

Europa Liberă: De ce fac asta preşedinţii?

Valeriu Reniţă: Fără îndoială, uneori dau pe bună dreptate, probabil, pentru că ei sunt la capătul acestui procedeu de acordare. Este un procedeu mai lung şi mai complicat. Candidatura este înaintată colectiv sau de cineva, pe urmă există o comisie special care examinează şi la urma se pune semnătura domnului Timofti. Dar înţeleg că se fac şi ocolişuri ale acestui procedeu, înţeleg că la noi, fiind aşa cum suntem, o naţiune balcanică, se fac anumite şiretlicuri şi se obţin aceste distincţii.

Eu cred că până la urmă sunt nişte lucruri destul de deşarte, să alergi acum pentru aceste distincţii într-o societate care nu prea le ia în considerare, la noi la putere este nu distincţia, dar banul.”

Europa Liberă: Partidele puterii nu se prea grăbesc să elaboreze o strategie cu care sa înfrunte peste un an problema insuficienţei de voturi pentru alegerea unui preşedinte. Ce credeţi că se va întâmpla peste un an?

Valeriu Reniţă: „Sunt mai multe modele deja încercate, de a vota sau mai bine zis de a aduna aceste voturi. Mie mi se pare că atunci când va veni momentul, totuşi aceste două partide aflate în alianţă, sau guvernarea minoritară vor putea atrage şi alte voturi, cum ar fi votul comuniştilor şi chiar cred că şi a socialiştilor, dacă va fi nevoie şi dacă vor fi puse în valoare modalităţile de colectare a voturilor pe care le cunoaştem deja, cele tradiţionale.”

Europa Liberă: Credeţi că se va găsi o soluţie?

Valeriu Reniţă: „Nu cred că piatra de încercare a alianţei va fi totuşi aceste alegeri, sigur că dacă nu se întâmplă din nou ceva de felul revoluţiilor color pe care le cunoaştem deja.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:09 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG