Linkuri accesibilitate

Vladimir Munteanu: „Toată lumea pierde de pe urma felului cum este gestionată ţara, a corupţiei, a concurenţei neloiale...”


În spatele ușilor închise (Foto: Tribuna.md)

În spatele ușilor închise (Foto: Tribuna.md)

Despre raporturile Moldovei cu FMI și deteriorarea situației financiare, un interviu cu un membru al Ligii Bancherilor.

Ultimul memorandum între FMI şi Republica Moldova a fost semnat în ianuarie 2010 şi a expirat în 2013. Acordul prevedea alocarea a 567 milioane de dolari, dintre care au fost transferate 490 milioane. Fondul nu a alocat ultima tranşă din cauza instabilităţii politice din ţară de la începutul anului 2013, dar şi pentru că Moldova nu a îndeplinit un şir de angajamente asumate în cadrul negocierilor cu FMI. Recent ministrul Economiei, Stephane Bride, a anunţat că negocierile cu FMI au fost reluate. Analistii economici sunt de parere ca este puţin probabilă semnarea unui nou acord în condiţiile în care relaţiile dintre Republica Moldova şi FMI s-au deteriorat, iar Moldova nu ia în seamă recomandările Fondului. Un interviu pe această temă cu Vladimir Munteanu, membru al Ligii Bancherilor din Moldova.

Europa Liberă: Domnule Munteanu, semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional ar fi o necesitate firească în condițiile în care, potrivit mai multor experți, Moldova va înregistra o stagnare economică, posibil chiar o recesiune în acest an. Cât de mult afectează economia lipsa acestui acord între guvernul Republicii Moldova și FMI?

Vladimir Munteanu: „De regula, FMI intervine atunci cand tarile membre ale acestei institutii sunt in crize economice si financiare si nu au acces la sursele traditionale de finantare, sau au riscul de a fi afectate de asemenea crize. „Desigur in contextul situatiei fisnciar-economice in care se afla RM un acord cu FMI ar fi foarte imortant din urmatoarele considerente: i) un program econimic sustinut de Fondul Monetar reprezinta un catalizator, sau un semnal pentru alte instituții internaționale, pentru comunitatea internațională, cât și pentru investitorii străini că țara este pe un făgaș de redresare a situatiei. ii) ,Scopul final al programeleor sustinute de FMI este restabilirea si mentinerea stabilitatii macroeconomice si a sistemului financiar.

Totodata Fondul Monetar vine atunci când sunt premise, când au o contraparte cu care pot comunica si are dorinta si capacitatea de a implimenta programe de iesire din crize.”

Europa Liberă: Dar este guvern deja.

Vladimir Munteanu: „Probabil că este încă devreme si trebuie intai de toate sa demonstreze prin actiuni concrete ca poate t fi un partener credibil.”

Europa Liberă: FMI stă cu biciul și cu morcovul? Și poate de aceasta le este frică autorităților de la Chișinău?

Vladimir Munteanu: „Cât privește o eventuală teamă sau că frica de bici e mai mare decât pofta de morcov, rămâne să vedem. Morcovul se dobandeste prin munca grea, rezultate concrete, ci nu doar prin promisiuni frumoase. Dar atâta timp cât Fondul nu va vedea un partener stabil cu care ar putea să ajungă la o înțelegere… nu cred ca ar fi posibil un program de sustinere din partea lor. Avem de facut un lucru titanic la capitolul credibilitate.”

Europa Liberă: Cât de important este ca reformele să nu fie mimate, dar să fie aplicate? Pentru că, din câte se cunoaște, spun aceasta și experții, există niște recomandări care chiar se transformă în condiții pe care le impune FMI pentru țara care vrea să aibă acest document semnat cu Fondul Monetar Internațional.

Vladimir Munteanu: „Fondul Monetar are mai multe tipuri de programe de asistenta. Un eventual program cu RM va avea neaparat conditii si criterii de evaluare a performantei. Totodata, programele FMI sunt in primul rand indreptate spre atingerea si mentinerea stabilitatii financiare si macroeconomice ci nu a reformelor structurale, care este domeniul altor instituii si partemeneri multilaterali. Oricum, nu consider ca mimarile vor mai trece.”

Europa Liberă: L-am auzit pe guvernatorul Băncii Naționale, domnul Dorin Drăguțanu, care spunea că Moldova poate fi salvată doar de un nou program de colaborare cu Fondul Monetar Internațional.

Vladimir Munteanu: „Nu aș zice că Moldova poate fi salvată doar de un nou acord. După cum am zis, sunt mai mulți factori si este necesar un set foarte complex de masuri si reforme, de schimbare a atitudinii si mentalitatii la toate nivelele. Insa in primul rind Moldova poate fi salvata doar de ea insasi. Cu regret in ultimii ani a demonstrat un contrariu tragic..."

Europa Liberă: El oricum conține componenta financiară.

Vladimir Munteanu: „Corect. Conține componenta financiară. Întrebarea este unde sunten noi acum? Probabil, într-o situație mult prea tare depășită. Care vor fi eforturile si costurile atat financiare cat si sociale pentru a depasi situatia creata in cea mai mare parte depinde de noi insine.”

Europa Liberă: Dar ce se cere acum să se facă pe interior? Ce trebuie făcut?

Vladimir Munteanu: „Sa recunoastem unde suntem, ce prezentam, sa muncim mult, sa schimbam radical atituninea si felui in care activeaza institutiile statului. Sa le interzicem celor de la conducerea tarii sa activeze de parca in rezultatul alegerilor nu si-au propus sa serveasca intereselor tarii si a poporului, dar au castigar in loterie sau la auction dreptul de proprietate supra bunurilor acestei tari.”

Europa Liberă: Această instabilitate pe piaţa financiar-bancară zdruncină din temelie, unii spun chiar statalitatea.

Vladimir Munteanu: „Corect. Şi aceasta o spun începând cu 2011, m-am folosit de orice ocazie pentru a transmire autoritatilor de rigoare - atat direc cat si indirect că se creează un aşa-numit tail risk sub Banca de Economii şi alte bănci, care este ignorat. Şi cu părere de rău, nu a fost doar o ignoranta, sau o simpla incompetenta ci o complicitate cinica.

Se vorbeste tot mai mult ca situatia economica din tara este rezultatul crizei externe. Daca e sa comparam criza din 1998 cu criza actuală, atunci catalizatorul principal a fost cu adevarat situaţia externă, factorul extern, acum insa am avut un factor intern enorm de puternic, care doar a fost şi va fi amplificat în continuare de situaţia geopolitică şi economică în regiune.

Mai avem noroc de preţurile joase la petrol, dar dacă şi preţurile erau înalte, mi-e greu să-mi închipui care ar fi fost acum preţul la combustibil şi la gazele naturale.”

Europa Liberă: Şi ca situaţia să se redreseze de unde trebuie să se pornească?

Vladimir Munteanu: „Probabil de la un program foarte clar de reforme, program economic foarte transparent. Ar fi naiv sa credem ca se poate schimba ceva peste noapte. Coruptia, incompetenta si iresponsabilitarea au devenit parte a culturii noastre, a activitatii publice, economice si sociale. Va dura si va fi costisitor.

Trebuie sa incepem de la noi insine. S-a pierdut foarte mult încrederea în institutiile statului care spre mare regred au contribuit si la discreditarea programelor de asistenta din partea partenerilor de dezvoltare si a aspiratiilor integrarii Europene. S-a ştirbit şi credibilitatea Băncii Naţionale. Desi trebuie sa recunoastem, ca Banca Naţională nu poate depasi fara consecinte sau compensa pentru neregulile in activitatea celorlalte institutii de stat. Totodata, in mare parte Banca Naţională a avut si are atat capacitati umane, cat si instrumente suficiente pentru a preveni frauda fara precedent, inclusiv in fosta Banca de stat. Ridica mari semne de intrebare in primul rind integritatea membrului consiliului de administratie al BNM care a fost responsabil de supravegherea bancara.”

Europa Liberă: În contextul crizei de pe piaţa valutară, mai mulţi observatori, dar şi reprezentanţii Băncii Naţionale au specificat că un suport valutar al FMI ar soluţiona problemele deficitului de valută şi ar stabiliza inclusiv cotaţia monedei naţionale.

Vladimir Munteanu: „Probabil da. Principala menire a suportului financiar din partea Fondul Monetar este pentru a susţine balanţa de plăţi, si asa o probleme exista. Totodata vreu sa repet ca un eventual program cu FMI doar ne va ajuta in depasirea situatiei, si transmiterea unui semnal catre alti parteneri de dezvoltare, in conditiile in care va considera ca dorim si putem implimenta un asemenea program. Lucrul pentru acasa trebuie sa-l face noi si consecintele unui program de austeritate le vom suporta tot noi. Si este firesc, deoarece in mare parte criza financiara este „home made" si alternative nu prea avem. Sper cel putin ca vom trage invăteminte din aceasta experienta.”

Europa Liberă: Faptul că leul moldovenesc a ajuns să se afle pe locul patru în clasamentul monedelor naționale, care în 2015 s-au depreciat cel mai mult față de dolarul american, are o explicație?

Vladimir Munteanu: „Banca Națională, bănuiesc, nu a avut altă soluție in fata unor probleme de asa magnitudine, care inca nu sau desfasurat pe deplin. Atunci când cererea a depășit enorm oferta de valută, Banca Națională a intervenit, dar a și trebuit să permită o depreciere. Evenimentele din cele trei banci, lichiditatile enorme pompate in ele, mesajele contradictorii, lipsa transparentei au dus la crearea unei incertitudini si distorsiuni semnificative pe piata financiara, care prin urmare a contribuit la ruinarea increderii in BNM, institutiile financiare si moneda nationala - rezutatul il cunoastem cu totii. Si daca e sa fim obiectivi atunci piata si populatia a reactionat in mare parte adecvat situatiei.

Totodata, trebuie sa recunosc faptul ca aceasta depreciere într-un fel, a absorbit decalajul fata de deprecierea monedelor din Ucraina, și Rusia care inca mai sunt printre principalii parteneri comerciali ai Moldovei In ce masura acasta ne bineficiaza in contextul unui imbargou comercial din partea Rusiei nu sunt in pozitie sa comentez deoare nu dipun de informatie suficienta.

Conteaza care este magnitudinea unei deprecieri, structura economiei nationale, etapa ciclului economic in care ne aflam, elasticitatea importiurilor si aexporturilor la in rezultatul fluctuuatiei cursului valutar, si multi alti factori......, și bănuiesc că următoarea întrebare va fi cum sa ajuns la asa situatie și care sunt măsurile.”

Europa Liberă: Exact.

Vladimir Munteanu: „Banca Națională, cu părere de rău, s-a pomenit in situatia in care actiunile sale sunt reactive. Adică a reacționat la o situație. Pe cand bancile centrale trebue sa fie proactive, sa anticipeze si sa creaze asteptari consecvente. Masurile luate recent trebuiau implimentate inca anul trecut si probabil nu ar fi fost necesara o miscare atat de drastica intru-un interval de timp atat de scurt care nu va trece fara consecinte pentru economia reala. Sunt sigur ca nu a facut-o din incompetenta, are specialisti foarte buni in acest domeniu. Banuiesc ca nu s-a actionat anul trecut inclusiv din teama ca va iesi de sub control situatia in cele trei banci, dintre care doua sunt sistemice. A avut loc contradictia clasica dintre functia Bancii centrale ca autoritate monetara si reglementator a piatei financiare. La cea din urma BNM a ratat totalmente, ba chiar a fost complice. Fac acest calificativ si ca actionar minoritar a Bancii de Economii.

Așa crize sau așa șocuri se redresează cu un mix de măsuri. Pe de o parte, a fost o depreciere, a a avut lor o sterilizare monetară considerabilă in rezultatul interventiilor si a unei politici monetare dure. Ratele au crescut. E ceea ce de regulă se face în cazurile date.

Care va fi impactul asupra economiei? Cred că agentii economici, cat si persoanele fizice se vor gândi acum de două ori dacă pot să împrumute la rate de peste 20% , si nu sunt sigur ca multe banci mai au pofta de asi asuma riscul acordarii creditelor in toiul unei crize financiare in desfasurare si a pierderii increderii in Leu cel putin in tremeni de scurta durata. Aceasta va afecta considerabil economia.

Pe de altă parte, costurile împrumuturilor guvernului se vor majora considerabil. Avem la ziua de astăzi o criză profundă, vedem ce se întâmplă cu finanţele publice până la urmă. Atunci când activitatea economică scade brusc, finanţele publice suferă. Orice ieşire din criză necesită strângerea curelelor, In ce măsură impactul politicii monetare, adecvate situaţiei, va afecta creşterea economică. S-ar putea să fie pe zero, s-ar putea să fie negativă.

Mai mult ca atat, Moldova este o ţară agrară si avem o sezonalitate pronuntata... Dar, iarăși, acestea au fost măsuri necesare pentru a preveni o prabusire totala.”

Europa Liberă: Eu am înțeles că Fondul Monetar Internațional ar fi avertizat autoritățile de la Chișinău despre ceea ce urma să se întâmple. Recomandările FMI au fost ignorate? Sau nu au fost luate în calcul?

Vladimir Munteanu: „Nu pot să vorbesc în numele Fondului Monetar. Probabil, nu s-au luat în considerație unele recomandări, deoarece am ajuns în situația în care suntem.”

Europa Liberă: Se referea la gestionarea corporativă în sectorul bancar.

Vladimir Munteanu: „Statul, cu părere de rău, în cele mai multe cazuri, cu excepții în unele țări din Asia, este un gestionar destul de rău al activelor publice.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să fii gestionar prost?

Vladimir Munteanu: „Să ajungi în situaţia în care a ajuns Moldova, s-au depăşit şi multe limite care, pur şi simplu, nu sunt permise. Şi dacă, Banca de Economii ar fi fost privatizata la timp intreaga societate ar fi beneficiat, acum intreaga societate va acoperi costurile unei gestionari proaste, iresponsabilitatii cinice si a unei fraude fara precedent...”

Europa Liberă: Cine pierde cel mai mult de la ceea ce se întâmplă astăzi pe piaţa financiar-bancară, valutară?

Vladimir Munteanu: „Pierde intreaga soietate desi in masura diferita, pierd cel mai mult persoanele care au un salariu în lei moldoveneşti si a caror capacitate de cumparare a scazut considerabil.”

Europa Liberă: Ce nu este bine? Ochiul dumneavoastră din afară ce vede că nu a fost bine aici?

Vladimir Munteanu: „În discuţiile pe care le-am avut cu demnitarii de stat, foştii mei colegi în ultimii ani, am menţionat întotdeauna – corupţia la orişice nivel este foarte periculoasă, este ca o boală de lungă durată, dureroasă. Dar când te joci cu sistemul financiar sau de-a banca centrală acesta deja este comparabil cu un ictus, atac de cord, când în scurt timp ai distrus totul. Cu părere de rău, nu s-a conştientizat sau nu s-a dorit sa se constientizeze care ar putea fi consecinţele. M-e greu să spun şi mi-e greu să explic, inclusiv ca acţionar al Băncii de Economii, care a participat la unele sedinte ale acţionarilor, care pur şi simplu au fost fara exceptie asemanatoare cu niste scenete surdo-mute o simpla bătaie de joc; unde, a propos, statul intotdeauna a avut majoritatea sau cel putin dreptul de blocaj.”

Europa Liberă: Şi v-aţi răspuns la întrebarea ce s-a întâmplat cu Banca de Economii şi de ce s-a ajuns la o ruinare a instituţiei bancare, ca acţionar?

Vladimir Munteanu: „O gestionare proastă în combinaţie cu fraudă fără precedent.”

Europa Liberă: Dar ca acţionar minoritar cui adresaţi reproşurile?

Vladimir Munteanu: „Toate institutiile statului, inclusiv reglementatorul, partenerilor de dezvoltare a Moldovei care nu au putut sa nu cunoasca ce se intampla, dar au vorbit foarte delicat si cu jumatate de glas, societatii si insumi mie.”

Europa Liberă: Nu vreţi să deschideţi paranteza.

Vladimir Munteanu: „Nu m-ar mira dacă cineva va zice că un aşa fel de interviu e o provocare şi destabilizează situaţia.”

Europa Liberă: Care trei reforme ar fi cele mai importante astăzi pentru ca cetăţeanul în primul rând să simtă că reformele dau şi rezultate?

Vladimir Munteanu: „În primul rând ar trebui să fie transparenţă, combatuta corupţia. Actiuni concrete ci nu doar mimare, inclusiv in ce priveste reforma justiţiei. Şi tratarea tuturor agenţilor economici la acelaşi nivel.”

Europa Liberă: Dar credeţi că agenţii economici nu sunt trataţi la fel? Ar exista o discriminare?

Vladimir Munteanu: „Bănuiesc că există. Ştirile de fiecare zi, discuţiile cu prietenii, colegii confirmă aceasta. Şi atunci când are loc o concurenţă neloială pe fond de corupţie şi de aservire, se ruinează potenţialul economic al ţării, se creează monopoluri, se creează supracompanii care, de fapt, nu contribuie la mărirea bunăstării ţării ci dimpotriva la subminarea oportunitatilor economice.... in consecinta traim din remitente... Care nici acelea nu sunt gestionate corect sau apreciate; In lipsa unui climat sanatos de afaceri o mare parte din remitente sunt indreptate spre consum ci nu in investitii productive”

In anii 2004-07 „gasterbaiterii" erau invinuiti de aprecierea leului si scaderea competitivitatii exporturilor, astazi ei nu transfera suficienti bani si fac speculatii valutare...”

Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul Moldovei?

Vladimir Munteanu: „Vreau sa fiu optimist, pina cand mai mult dezamagit... Banuiesc ca soarta trista a sistemului bancar, poate fi urmata de institutiile financiare nebancare, in special de companiile de sigurari care in ultimul timp au fost subiecte a unor tranzactii mai putin transparente.”

XS
SM
MD
LG