Linkuri accesibilitate

Parteneriatul strategic București-Varșovia și semnificația sa pentru Marea Neagră


Președintele român întîmpinat la Varșovia de omologul său polonez

Președintele român întîmpinat la Varșovia de omologul său polonez

Bronislaw Komorowski și Klaus Iohannis au adoptat astăzi o Declarație pentru întărirea Parteneriatului strategic semnat încă din 2009.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ieri că are confirmarea faptului că „Rusia încă se mai află în estul Ucrainei”. La o conferință de presă în compania generalului american Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO în Europa, cei doi lideri au mai spus că Alianța se află în proces de a-și adapta „poziția de apărare” la noua situație cauzată de Rusia, inclusiv prin mutarea trupelor și echipamentului militar la baze din Europa de Est. Aceasta este „schimbarea cea mai mare în abordarea apărării colective după Războiul Rece”, a spus generalul Breedlove.Alianţa Nord atlantica. In Marea Neagra au inceput exercitii militare NATO la care participa șapte țări.

Exercițiile NATO de la Marea Neagră sunt văzute de Rusia ca o „provocare”, în vreme ce directorul Departamentului de neproliferare din Ministerul de Externe de la Moscova anunță dreptul țării sale de a amplasa arme nucleare în Peninsula Crimeea.

În paralel cu antrenamentele făcute de navele și militarii NATO, un grup de nave de război din Flotila rusă au făcut simulări folosind rachete și muniție reale. Contraamiralul Brad Williamson de la bordul crucișătorului american staționat la Varna în Bulgaria a sugerat, însă, că nu este deranjat de această coincidență și că „ei au planurile lor, noi pe ale noastre”.

La ce folosesc însă exercițiile Aliaților din Marea Neagră? În primul rând pentru a demonstra că NATO își menține umbrela deschisă până la granițele sale cele mai îndepărtate. În al doilea rând pentru a arăta că la aceste antrenamente strategice participă și membrii mai puțini entuziaști ai Alianței, cum sunt bulgarii și turcii, aflați cumva în același timp și în siajul Moscovei. Nu în ultimul rând, pentru a mobiliza aceste două state riverane la Marea Neagră și a se asigura de loialitatea lor.

Lucrurile sunt însă mai complicate, decât par la prima vedere fiindcă atât Turcia, cât și Bulgaria sunt dependente de gazul rusesc. În plus Ankara are mai multe proiecte energetice aflate în derulare cu Moscova, între ele o centrală nucleară și conducta Turkish Stream, care urmează să înlocuiască vechiul proiect South Stream prin care Rusia ar fi urmat să aducă gaz în Europa ocolind Ucraina, proiect blocat între timp de Uniunea Europeană. Practic întraga industrie a Turciei se bazează pe resursele energetice venite din Rusia, și prin urmare mare parte din economia acestei țări are nevoie de gazul rusesc.

Turcia deține cheile intrării în Marea Neagră, potrivit Convenției de la Montreaux (1936), care reglementează traficul prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele, care leagă Marea Egee de Marea Neagră. Pe timp de război, dacă Turcia se simte amenințată, trecerea navelor militare prin strâmtori se află la discreția Ankarei. Pe timp de pace pot pătrunde în Marea Neagră maxim nouă nave militare ușoare, care nu pot staționa mai mult de 21 de zile (tonajul maxim total pentru navele de război neriverane nu poate depăși 45.000 de tone). În ultimele conflicte Turcia nu a jucat de partea Aliaților: în perioada Războiului din Irak, Parlamentul de la Ankara nu a acordat drept de survol pentru avioanele americane, iar în timpul conflictului din Georgia navele spital ale marinei americane nu au fost lăsate să treacă prin Strâmtori.

Bulgaria, care are un rol mai puțin important la Marea Neagră, nu a dat încă nici un test de loialitate față de Aliați, de aceea principala ancoră a NATO la Pontul Exin este România. Dar și apărarea României este dependentă la o adică de de Strâmtorile controlate de turci și de spațiul aerian din jur, pe unde ar trece la nevoie, aeronavele aliate. Culoarul dinspre vest ar traversa însă Ungaria, țară tot mai prietenă cu Rusia, de aceea România are nevoie de un alt traseu, iar singurul disponibil ar fi dinspre Polonia, pe deaspra Ucrainei.

Președintele Klaus Iohannis la Varșovia

Președintele Klaus Iohannis la Varșovia

Axa București-Varșovia trebuie deci întărită, iar vizita președintelui Kaus Iohannis în Polonia este un prim pas în acest sens, după ani de zile în care cele două state au fost mai degrabă rivale decât partenere. Cei doi șefi de stat, Bronislaw Komorowski și Klaus Iohannis au adoptat astăzi o Declarație pentru întărirea Parteneriatului strategic semnat încă din 2009, dar care până acum nu a avut nici un efect practic.

Dincolo de atașamentul pentru parcursului european al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, Declarația comună a celor doi președinți menționează că România și Polonia vor susține la nivelul comunității euroatlantice” demersurile pentru „un răspuns eficient” la orice amenințare la adresa frontierelor recunoscute internațional.

În plus Bucureștiul și Varșovia vor „acționa consecvent” pentru întărirea flancului estic al Alianței și se vor „sincroniza” în interiorul NATO pentru beneficia de „o prezență aliată robustă, credibilă și sustenabilă pe teritoriile lor” și în plan regional. De asemenea, Polonia și România vor urmări dezvoltarea parteneriatelor lor strategice cu Statele Unite pentru o prezență „relevantă” a forțelor americane pe teritoriile lor, „o contribuție optimă la dezvoltarea proiectului sistemului de apărare antirachetă în Europa” și participarea la misiuni comune.

În același timp, România și Polonia sunt statele în care Alianța Nord Atlantică va înființa cartiere generale, semn că cele două reprezintă și țintele cele mai importante pentru Rusia.

XS
SM
MD
LG