Linkuri accesibilitate

Ce face atât de vulnerabilă agricultura moldovenească?


Interviul dimineţii la Europa Liberă cu expertul economic Viorel Chivriga.

Sectorul agrar al Republicii Moldova, în ciuda ponderii mari pe care o are în economie, se dezvoltă dezolant de lent şi neuniform… De ce rămâne domeniul o zonă a succesului tras de păr, în cel mai bun caz? Ce face atât de vulnerabilă agricultura moldovenească în faţa riscurilor pieţelor, dar şi în faţa capriciilor fireşti ale vremii? Şi de ce remediile pentru problemele din sector par a fi cunoscute de toată lumea, dar nu se mai ajunge la ele?

Europa Liberă: O agricultură ce constituie 11%-12% din PIB, domeniu în care se regăsesc 26-28 la sută din forţa de muncă a ţării, sector în care, însă, creşterea a fost de doar 3,6 la sută anual pe parcursul ultimului deceniu. Sunt nişte constatări care se regăsesc în pachetul de propuneri de diagnostic al partenerilor de dezvoltare care speră ca recomandările lor să fie preluate de guvernare ca un plan de activitate realizat cu rigoare. Dvs. cum vedeţi diagnoza şi tratamentul prescris pentru agricultură în capitolul respectiv din textul deja denumit „ultimatum al aliaţilor”?

Viorel Chivriga: „De fapt, recomandările sunt binevenite oricând în cazul când sunt oferite cu generozitate de partenerii de dezvoltare. Dacă e să luăm documentul care a fost făcut public, agricultura este pe una din ultimele poziţii totuşi. Probabil s-a lucrat la acest capitol chiar în finalul pregătirii acestui document. De fapt, reformele care sunt propuse sunt cunoscute, unele din ele pot fi privite ca propuneri datate chiar cu începutul anului 2000. Mă refer în primul rând la regimul de import pentru resursele necesare pentru agricultură, dacă vorbim de comerţul internaţional, căderea unor bariere care sunt existente acum la exportul produselor agricole, dar şi unele propuneri ce ţin anume de venirea unor experienţe din Vest şi nu numai experienţe, dar şi expertize.”

Europa Liberă: Faptul ca acest capitol privind agricultura se regăseşte undeva la sfârşitul textului, să spunem aşa, arată că lucrurile merg mai bine în acest domeniu şi că nu arde nimic în sensul ăsta în sectorul agricol?

Viorel Chivriga: „Aici trebuie se existe o claritate. Constatările despre care aţi vorbit Dvs. erau valabile şi cu zece ani în urmă. În cazul documentului, multe propuneri care au tangenţă cu agricultura se regăsesc şi în alte capitole, de exemplu, în capitolele care vizează comerţul, schimbările climatice şi multe altele.”

Europa Liberă: Şi care recomandări le-aţi evidenţia Dvs. ca fiind de o importanţă crucială pentru a asigura dacă nu un salt calitativ în domeniu, cel puţin o mişcare elegantă înainte?

Viorel Chivriga
Viorel Chivriga

Viorel Chivriga: „Eu cred totuşi că aceste recomandări pot fi privite ca şi un element de curtoazie. Dacă însă vorbim anume de reforme, ele trebui să arate complet altfel. Dacă noi discutăm despre reforme pe termen scurt, trebuie să înţelegem că planul de acţiuni pentru implementarea strategii actuale până acum nu este aprobat şi asta deja este o problemă foarte mare. Regulamentul de subvenţionare pentru anul 2015 este în discuţie, nu este aprobat nici acum, în luna martie. Mai avem probleme legate anume de unele legi foarte importante ca Legea bugetului de stat, politicii bugetar-fiscale, unele reforme instituţionale care trebuie să fie realizate foarte rapid în ceea ce priveşte ANSA (Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor), în unele cazuri chiar şi AIPA (Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură)... Sunt probleme care trebuie să fie rezolvate foarte rapid. În opinia mea, acestea sunt reforme pe termen foarte scurt, care trebuie să fie realizate în termen restrâns până la o sută de zile. În cazul altor propuneri pe termen scurt, în ceea ce priveşte diviziunea clară a competenţilor autorităţilor publice naţionale, eu cred că e o scăpare. Deci, lucrul acesta trebuia să fie făcut cu mult timp înainte. Nu este cazul ca la început de anul 2015 să revenim la diviziunea competenţilor. Tot pe palierul reformelor, noi avem deja un cadru în care trebuie să activăm mai departe - este Acordul de Asociere, este Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, este Strategia de Dezvoltare a Agriculturii şi Meiului Rural care, v-am spus, nu are încă un plan de acţiuni. Aici sunt practic toate punctele de pornire. În cazul chiar dacă nu va exista o diviziune între autorităţi şi nu va exista un cadru anume de monitorizare cum sunt realizate aceste acţiuni, să ştiţi că rezultatele nu vor fi palpabile, ele vor fi aşa cum erau şi până acum.”

Europa Liberă: Este recomandată, de exemplu, în această notă pe care au prezentat-o donatorii internaţionali guvernului - liberalizarea în termen de ceva peste trei luni a regimului de import pentru resurse – seminţe, răsad, pesticide prin anularea cerinţelor de înregistrare şi testare obligatorie. Prin ce se explică această problemă existentă până acum, mai ales că birocraţia lungeşte până în prezent procedurile în această privinţă până la trei ani?

Viorel Chivriga: „E clar că competitivitatea în sectorul agricol nu poate să apară fără resurse, fără ingredientele pentru nişte activităţi agricole performante. Dar problema dată este o problemă care are o istorie mai mare. Aici, într-adevăr, dacă dorim să fim competitivi şi dacă intrăm în competiţie cu companiile din Vest, trebuie să avem produse competitive. Dar, pe lângă asta, avem nevoie şi de altceva: avem nevoie de resurse financiare pentru a procura aceste ingrediente şi avem nevoie de tehnologii şi de cunoştinţe. Aici sunt practic câteva filiere unde trebuie de contabilizat nişte rezultate foarte bune. Dar e o propunere care are o istorie foarte mare şi îmi dau seama că va exista şi o opoziţie foarte mare.”

Europa Liberă: De ce până acum nu s-a rezolvat şi de ce există această opoziţie? Ce e rău în ceea ce se propune, de exemplu, pentru un agricultor din Republica Moldova?

Viorel Chivriga: „În primul rând, sunt companii care produc, da, ele produc produse mai puţin competitive, dar ele sunt locale. Şi aici în Republica Moldova avem o tradiţie: cei care produc pe loc, chiar dacă produc necompetitiv, ei sunt avantajaţi în raport cu cei care pot aduce nişte resurse bune. Dar dacă dorim competitivitate într-adevăr trebuie să avem şi tehnologii, trebuie să avem ingrediente şi trebuie să contabilizăm şi nişte costuri de producere mai mici. Deoarece cu produsele noastre nu vom putea intra pe pieţele internaţionale, nu vom putea intra într-o competiţie ca să ocupăm nişele pe care putem să le ocupăm, atâta timp cât produsele noastre nu vor fi competitive.”

Europa Liberă: „Anularea certificării de conformitate obligatorii şi costisitoare pentru resursele agricole importate ce sunt produse în conformitate cu standardele internaţionale, inclusiv ale UE” - din nou un citat. Aici, de exemplu, cine a menţinut respectiva certificare şi de ce? Şi în interesul cui? Pentru lucrurile par a fi destul de simple. De ce se întâmplă astfel?

Viorel Chivriga: „Da, lucrul pare a fi extrem de simplu, dar şi extrem de complicat. Deoarece instituţiile au nişte funcţii şi atribuţii şi în foarte multe cazuri ele fac exces de zel atunci când realizează atribuţiile lor. Într-adevăr, aici complexitatea procedurilor trebuie să fie diminuată. Şi nu numai în ceea ce priveşte certificatele, dar sunt şi unele proceduri, de exemplu - procedura declaraţiei incomplete, procedura declaraţiei simplificate, procedura de vămuire la domiciliu - sunt nişte proceduri comunitare care pot fi preluate şi aplicate aici în Republica Moldova. Şi să ştiţi că odată cu aplicarea lor, viaţa exportatorilor, a producătorilor agricoli va fi simplificată. Deci, vor economisi şi timp şi nu vor arunca bani în vânt.”

Europa Liberă: Ca să înţelegem acum dacă imporţi o resursă agricolă şi ea e certificată conform standardelor internaţionale trebuie să o certifici şi aici?

Viorel Chivriga: „Da.”

Europa Liberă: „Eliminarea practicii depăşite ce prevede dublarea controlului siguranţei alimentelor al operatorilor din sectorul alimentar” - am citat din nou din aceste recomandări, de fapt, cum e până acum în această privinţă şi de ce modul în care se întâmplă lucrurile în această privinţă este rău?

Viorel Chivriga: „Instituţiile de stat au atribuţii şi funcţii destul de multe. În cazul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, e o situaţie mai atipică. E o agenţie nouă, ea e construită în bază unor direcţii care au existat în cadrul Ministerului Agriculturii şi nu numai, şi, de fapt, a preluat foarte multe practici stângace care erau aplicate anume de aceste entităţi. În cazul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor eu am văzut că sunt propuse mai multe măsuri de reforme. Ce este important este ca această agenţie ca să fie una funcţională, să se conducă după unele reguli clare şi în acelaşi timp să fie o instituţie dotată şi tehnic, şi cu resurse umane calitative. În cazul agenţiei eu cred că ca măsură pe termen scurt ar fi cazul să fie efectuat un transfer puternic şi de experienţă, expertiză şi de tehnologii din Vest. Ca exemplu state care ar putea să ne ofere o astfel de experienţă ar fi ţările baltice: Letonia, Lituania, Estonia.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să explicăm agricultorilor că recomandările respective din acest pachet de propuneri sunt bune şi mai mult decât necesare, şi ar trebui să fie promovate sau cerute sau revendicate de ei, ce exemplu le-aţi da Dvs. de exemplu?

Viorel Chivriga: „Noi avem Acordul de Asociere, avem Strategia „Moldova 2020” - acolo sunt propuneri foarte concrete. La aceste propuneri aş mai adăuga un set de propuneri care ar viza înlăturarea tuturor problemelor cu care ne-am confruntat în anul 2014, probleme legate de comerţul internaţional, produse agroalimentare şi finanţarea agriculturii. Deci, aici într-adevăr există probleme extraordinar de mari - ele trebuie să fie înlăturate pentru ca agriculturii să nu să se confrunte ca şi în anul trecut cu probleme, da şi cu unele limitări care le-ar diminua într-un mod considerabil impactul la finele anului. Şi aici, în primul rând, trebuie să facem o ordine elementară privitor la accesul la finanţare. Avem fonduri, avem subvenţii şi e o lipsă de responsabilitate că ne jucăm foarte mult cu unele credite care sunt oferite generos de partenerii de dezvoltare. Privitor la subvenţionare - sunt practici ilicite în acordarea subvenţiilor. Ele trebuie să fie îndatorate şi în acelaşi timp, trebuie să fie create nişte mecanisme clare de monitorizare a impactului subvenţiilor. Privitor la comerţ – să ştiţi că la început de an, în 2015, dacă am rămas doar cu două companii din Republica Moldova care livrează fructe pe piaţa Federaţiei Ruse, asta arată că avem probleme foarte grave. Noi problemele din comerţul internaţional trebuie să le soluţionăm în aşa mod ca să nu fie discriminaţi cei care produc şi cei care pot exporta. Şi în acelaşi timp, ceea ce face Ministerul Agriculturii referitor la diversificarea exporturilor e o acţiune care trebuie să fie preluată şi de alte instituţii şi să încercăm într-adevăr să diversificăm exporturile nu numai spre Vest şi Est, dar pe toate pieţele posibile unde produsele noastre pot să acopere o parte din cele interne.”

XS
SM
MD
LG