Site-ul hotnews.ro a obținut ieri un interviu prin e-mail de la ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier. Steinmeier s-a aflat astăzi în vizită la București, iar în interviu se face referire și la șansele parcursului european al Republicii Moldova. „Prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, a spus oficialul german, Republica Moldova și-a reaşezat relaţia cu Uniunea pe un nou fundament. Aceasta reprezintă o bază adecvată pentru relaţiile moldo-europene – şi nu vorbim acum despre aderarea la Uniunea Europeană, ci, mai degrabă, despre o ofertă către Chişinău în vederea unei colaborări mai profunde cu UE şi a modernizării țării”.
Într-un articol publicat pe blogurile Adevărul, universitarul Șerban Cioculescu se întreabă dacă Vladimir Putin ar fi avut cu adevărat vreun interes să „comande” într-un fel sau altul asasinarea opozantului său, Boris Nemțov. Opinia politologului este că mai degrabă nu. Popularitatea lui Putin era în creștere, oricum la o cotă ecepțională, de peste 80%, or asasinarea lui Nemțov „nu face [...] decât să arunce o mare umbră pe obrazul preşedintelui – îi înnegreşte şi mai mult imaginea în ochii Occidentului”. Problema este alta: că politicienii ruși din cercul puterii „au acces şi la elemente ale crimei organizate, [...] economia rusă e dominată de oligarhii agreaţi de regim, [...] există numeroase reţele mafiote [...]”. „Că a ordonat sau nu, chiar el, uciderea opozantului Nemţov [...], scrie Cioculescu, Putin şi echipa lui au creat de peste un deceniu mediul acesta politic toxic în care opoziţia e echivalată cu trădarea de neam şi ţară”.
În ultimul număr al săptămânalului Dilema Veche, Armand Goșu dedică o pagină mecanismului de propagandă și manipulare de la Moscova. Pornește de la observația că experți cu vechime în problemele Rusiei sunt surprinși de agresivitatea Rusiei și nu reușesc s-o explice convingător. Goșu spune că sistemul de propagandă al Kremlinului se bazează pe generarea unor emoții puternice. Televiziunile rusești, cu foarte puține excepții, au creat un stres uriaș, care „avariază mecanismele gândirii raționale”. Rușilor li se livrează așadar prin media o altă realitate, care generează spaimă, panică, la limită chiar haos.
Analiza lui Armand Goșu dă mai multe exemple. Între ele și pe acela că, în ziua marșului de comemorare a lui Bors Nemțov, trei site-uri au transmis în direct manifestația. Pe forumurile lor, Nemțov apărea când ca agent CIA care pregătea o revoluție colorată la Moscova, când ca homosexual, când ca trădător în slujba Kievului.
Pe de altă parte, imaginile cu care sunt ilustrate adesea conflictele din Estul Ucrainei nu sunt de la fața locului, ci din Siria sau, și mai ciudat, Cecenia, adică imagini de arhivă ori procurate de pe internet. Presa occidentală a demontat de multe ori făcăturile grosolane, dar, arată Armand Goșu, a cam obosit, contatând că mulți ruși, sau pro-ruși, sunt captivi posturilor de televiziune arondate Kremlinului și iau de bun doar ce se spune acolo.
