Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „viitorul Parteneriat va trebui axat pe o dimensiune de securitate și de cooperare în domeniul energetic”


Interviul dimineții cu expertul Institutului de Politică Mondială din Kiev.

Uniunea Europeană a început un proces de reevaluare a Politicii sale de Vecinătate, inclusiv a Parteneriatului Estic, ce va dura până la sfârşit de an. Planul vechi nu mai merge pentru că atât primăvara arabă, cât şi războiul din Ucraina au modificat peisajul politic atât la vecinii Uniunii Europene din jurul Mării Mediterane, cât şi la cei din Europa de Est, inclusiv R. Moldova.

Opinii despre subiect în interviul dimineții cu Leonid Litra, fost director adjunct al IDIS Viitorul şi care din 2012 lucrează la Institutul de Politică Mondială din Kiev, Ucraina. Ce au de făcut Chişinăul şi Kievul ca să-şi menţină o relaţie strânsă cu UE, poate mai strânsă decât le permitea Parteneriatul estic.

Leonid Litra: „Nevoia de reformă vine imediat când instrumentele care există nu mai sunt atât de eficiente pe cât ar fi trebuit ele să fie în momentul în care au fost create. În anul 2011, comisia a avut o încercare de a adapta Politica europeană de vecinătate pentru a răspunde la provocările din regiune iar acum avem un Parteneriat Estic care, practic, nu pot spune că se destramă, dar este un Parteneriat Estic cu multe viteze.

Conflictul din Ucraina, tot ce se întâmplă în jurul acestui conflict, bineînţeles că impune UE să fie mai eficientă, pentru că acest conflict are loc chiar la frontiera Uniunii Europene. De asta, cred că necesitatea apare anume în acest context.”

Europa Liberă: Există motive obiective din care se pare că se va produce această reformă. Dacă ar fi să pomenesc doar unul, aş zice că Uniunea Europeană se află într-un fel de echilibristică între dorinţa de a-şi păstra standardele democratice vizavi de Rusia, pe de o parte, atitudinea faţă de Rusia şi necesitatea asigurării independenţei sale energetice, evitarea lărgirii focarelor de instabilitate la frontiere. Iată aceste lucruri par pentru moment indispensabile pentru o cooperare cu Rusia, aşa este?

Leonid Litra: „Cooperarea cu Rusia o să fie grea şi ca ea să aibă loc trebuie să fie dorită din ambele părţi. Dacă ne amintim bine, atunci când s-a lansat pentru prima dată Politica europeană de vecinătate în 2003, când a fost prezentată această viziune, Rusiei i s-a propus să se alăture în această politică europeană de vecinătate, iar Moscova a refuzat pe motiv că este prea mare şi prea importantă ca să fie într-un coş cu celelalte ţări. Ei au vrut relaţii bilaterale aparte.

Atunci au fost create cele patru spaţii, care copie domeniile de cooperare din Politica europeană de vecinătate, doar că a fost un mecanism aparte pentru Rusia. De atunci, am observat că Rusia totuşi a încercat pe parcursul timpului să dezvolte un model alternativ. Chiar dacă Uniunea Europeană nu recunoaşte, există o confruntare între modelul proiectat de UE şi modelul pe care încearcă să îl proiecteze Rusia în regiune. Din această cauză mă îndoiesc că va exista o cooperare pe această dimensiune.

UE trebuie să-şi revizuiască neapărat mecanismele pentru că doar încercarea de a impune standarde şi încercarea de a se axa prea mult pe acea măsură soft power s-a dovedit a fi mai puţin eficientă decât se aştepta, anume din cauză că ceilalţi jucători joacă altfel. În acest moment este clar că UE ori trebuie să îşi adapteze instrumentele , ori trebuie să renunţe. Şi cum UE nu vrea să renunţe, va trebui să-şi adapteze instrumentele pe care le are.”

Europa Liberă: Acum, state ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia, în ce mod vor fi afectate de această reevaluare sau chiar abandonare a vechiului plan privind politicile de vecinătate?

Leonid Litra: „Foarte mult depinde de cum va arăta viitorul document, iar felul în care va arăta viitorul document depinde foarte mult de implicarea acestor state şi a statelor din UE care sunt cumva interesate de frontiera de est. De exemplu, noi am făcut o cercetare împreună cu colegii din UE şi din celelalte state ale Parteneriatului Estic unde este forte clar, într-un sondaj printre experţi şi factori de decizie, este clar că viitoarea politică de vecinătate trebuie să fie foarte mult axată pe dimensiunea de securitate, ceea ce nu există în contextul actual, şi o dimensiune de cooperare în domeniul energetic, ceea ce tot nu există în acest moment.”

Europa Liberă: Simplu spus, acum aceste state ar trebui să spună clar cum pot contribui sau ce pot face, eventual, până la Summit-ul de la Riga, să-şi creeze nişte viziuni pe care să le expună.

Leonid Litra: „Exact, pentru că procesul este unul deschis. Vor fi două evaluări. Prima este foarte curând, pentru dimensiunea sudică, va avea loc în aprilie chiar, în Barcelona. Şi la Riga, în mai, va avea loc cea pentru dimensiunea estică, unde există mult mai multe întrebări, pentru că nu este clar cum se va termina acest conflict între Rusia şi Ucraina.

Sunt multe semne de întrebare, care impun cumva amânarea unei politici bătute în cuie. Cei de la Bruxelles şi-au dat seama că viziunea lor şi modul în care au gândit spre această regiune a fost unul interesant, dar a fost unul care a avut un efect parţial.”

Europa Liberă: Ce s-a greşit domnule Litra, dacă putem să spunem că s-a greşit din perspectiva Uniunii Europene atunci când a fost gândit acest instrument - Parteneriatul Estic?

Leonid Litra: „Lucrurile nu se întâmplă pur tehnic, mai ales atunci când este vorba de combaterea corupţiei. Nu poţi să adopţi o lege şi gata ea este implementă şi corupţia nu există. Sunt lucruri mult mai adânci. Există politică, există diferite interese care trebuie luate în calcul. Caracterul pur tehnic cred că a fost o problemă. Doi, ceea ce s-a întâmplat şi reacţia UE la criza din Ucraina a demonstrat că UE a avut capacităţi limitate de prognoză, de a analiza anumite procese din această regiune şi a avut capacităţi şi mai limitate în felul în care ar putea interveni în aceste conflicte.”

Europa Liberă: Acum să vorbim despre obţinerea unui stat de candidat la aderare, despre ambiţii de aderare. Ar fi o chestiune de prost gust, o manifestare de neînţelegere a celora ce se întâmplă?

Leonid Litra: „Eu cred că nu există măcar condiţiile minime. În momentul în care vorbeşti despre dorinţa de aderare trebuie să ai cu ce. Moldova în momentul dat nu prea are cu ce. Noi am avut în Republica Moldova o perioadă, primii doi ani după instalarea AIE aş spune eu, în care s-au făcut anumite reforme şi rezultatele cărora le-am văzut mai târziu, deja regimul liberalizat de vize, semnarea Acordului de Asociere. Dar după aceasta, în ultimii doi ani, lumea s-a ocupat mai mult de afaceri personale, BEM, aeroport, chestii care nu prea au de-a face cu ceea ce înseamnă procesul de apropiere de UE.

Situaţia în care se află Republica Moldova nu prea îi permite moral să ceară acest statut. Deşi, eu cred că Moldova trebuie să îl ceară pentru că eu văd acest proces ca un proces de ieşire din această situaţie, ca un proces de a începe, de a rezolva aceste probleme, de a face o anchetă la BEM aşa cum se cuvine, sub presiunea acestei cereri de aderare.

Cred că ar fi un pas logic, toate ţările din Balcanii de vest, care au depus cererea de adere, au avut foarte multe probleme şi le au în continuare. Unele au obţinut un statut de candidat. Moldova trebuie să facă acelaşi lucru, chiar dacă are problemele pe care le are, dar în acelaşi timp trebuie să demonstreze clar că doreşte să rezolve problemele pe care le are. Iată aici am îndoieli. Eu nu văd clar un semn că cei care se află la guvernare vor cu adevărat să rezolve aceste probleme.”

Europa Liberă: Nu de mult, un set de recomandări, prin vocea unor diplomaţi au fost înmânate guvernului de la Chişinău, un set de recomandări din partea Uniunii Europene. Rar se întâmplă un astfel de semn public de neîncredere, cum îl explicaţi dumneavoastră?

Leonid Litra: „Aceste recomandări sau aceste îndemne au fost lansate şi anterior, doar că ele au început să apară în spaţiul public. Eu cred că în discuţiile private dintre aceşti diplomaţi şi oficialii moldoveni aceste recomandări au existat, doar că probabil, aceşti diplomaţi încearcă să arate că ei au o poziţie corectă faţă de ceea ce se întâmplă în Moldova, deci nu încearcă să fie indulgenţi faţă de acele nereguli care sunt evidente în acest moment şi încearcă inclusiv să mobilizeze poate un sprijin mai mare în societate, pentru ca să se ceară reforme în domenii în care şi-a luat angajament acest guvern şi politicienii atunci când ne-au invitat să votăm la 30 noiembrie.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi privilegiul de a cunoaşte profund realităţile din Moldova şi din Ucraina. În cazul Moldovei, situaţia ei a fost legată cumva de Ucraina şi mereu s-a spus că dacă va exista stabilitate în Ucraina, va exista şi în Moldova. Acum ce puteţi spune despre aceasta, cum credeţi că vor evolua lucrurile în aceste două state?

Leonid Litra: Eu cred că ceea ce se întâmplă în Ucraina este pe termen lung. Îmi vine greu să dau o viziune exactă despre cum vor evolua lucrurile în Ucraina, pentru că depune de foarte mulţi factori. Dar toate eforturile acum în Ucraina vor merge acum spre stabilizarea situaţiei. De fapt, nu sunt sigur că aceste eforturi vor fi neapărat cu succes.

În Ucraina, opinia publică, chiar şi între decidenţi, chiar şi între experţi, sunt aşteptări proaste vizavi de această primăvară, că ar putea exista o escaladare a situaţiei în estul Ucrainei. Eu nu cred că Moldova trebuie să aştepte cumva ca evenimentele din Ucraina să determine mersul reformelor în Moldova. Nu înţeleg de ce nu poţi să lupţi cu corupţia fără ca să ştii ce se întâmplă în Ucraina, sunt lucruri care nu sunt legate.

Bineînţeles, problema transnistreană este un moment care este legat de ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar sunt reforme care nu au nici o legătură. Vom avea undeva în toamnă viziune mai clară a aceea ce va urma în această regiune. Exemplul pe care l-am avut în cazul Ucrainei este că nu trebuie să aşteptăm ca lucrurile să înceapă a degenera, trebuie să ne pregătim pentru orice situaţie şi eu sper că autorităţile din Moldova vor face acest lucru.”

Europa Liberă: Revenim din nou la această reformare a politicilor de vecinătate, nu vise pare că Uniunea Europeană, de fapt, prin aceste intenţii de reformă ne spune că nu mai vrem conflict cu Rusia din cauza unor ţări care nu vor să facă reformele necesare pentru o apropiere aprofundată de Uniunea Europeană?

Leonid Litra: „Politica Europeană de vecinătate reformată care va exista, va lăsa un grad mare de flexibilitate pentru ţările care doresc să facă reforme şi nu va încerca cumva să impună deja anumite reforme, va menţine acest discurs de democraţie, de stabilitate, dar va exista o politică ca la carte. Ţările care doresc mai mult şi pot demonstra că doresc şi pot implementa, acele ţări vor beneficia de mai mult, restul trebuie să-şi asume soarta pe care o au. Mi se pare o poziţie corectă, pentru că unele ţări într-adevăr pot oferi mai mult şi vor să facă mai multe lucruri iar altele însă nu doresc şi nu văd de ce UE ar trebui să fie mult mai interesată decât însuşi aceste ţări ca să facă reforme.”

XS
SM
MD
LG