Linkuri accesibilitate

Punerea în funcțiune a gazoductului Iaşi-Ungheni, vizitele la Chișinău ale mai multor demnitari străini.

În topul celor mai importante evenimente ale săptămânii, comentatori de la Chişinău, intervievaţi de Europa Liberă, au numit punerea în funcțiune a gazoductului Iaşi-Ungheni, cu o jumătate de an mai târziu decît data promisă iniţial de fostul premier Iurie Leancă şi omologul său Victor Ponta. Vizitele mai multor demnitari străini, între care cea a secretarului adjunct de stat al SUA, Anthony Blinken şi a viceminiştrilor de Externe din ţările grupului de la Vişegrad – Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, reprezintă un alt eveniment din retrospectiva săptămânii. Relatează Diana Răileanu:

Prin gazoductul Iaşi-Ungheni, Republica Moldova poate primi peste un milion de metri cubi de gaze naturale din România, la un preţ de 255 de dolari americani sau cu peste 70 de dolari mai ieftin decât gazul rusesc. Autorităţile au prezentat cu mare fast evenimentul, iar viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, a declarat că lansarea reprezintă un pas important în aspiraţia Guvernului de a se conecta la piaţa energetică a UE. Acest optimism nu este împătăşit însă de o bună parte dintre observatorii vieţii politice de la Chişinău, printre ei şi editorialistul „Ziarului Naţional, Victor Ciobanu:

„23 de localităţi consumă un milion de metri cubi, ceea ce constituie a mia parte din ceea ce consumă Republica Moldova, deci este o cantitate infimă şi nu putem vorbi despre exploatarea eficientă a acestui gazoduct. Pentru aceasta este necesar să-l prelungim până la Chişinău, or acest lucru autorităţile l-au ştiut chiar atunci când au început să-l construiască până la Ungheni. Acum vedem comentarii că în ‘17 va fi construit, fie în ’17 va fi demarată construcţia. Finanţările sunt mari, de 150 de milioane de euro, deci, iarăşi, de mult trebuiau duse negocieri cu Comisia Europeană, toate autorităţile care participă în acest proiect. Da, salutăm acest pas, este un prim pas, dar este mult prea puţin ca să fim optimişti şi să mai vorbim, şi despre o securitate energetic.”

Tot sub semnul securităţii, dar deja a celei regionale, s-a desfăşurat şi vizita secretarului adjunct de stat al SUA, Anthony Blinken, în Republica Moldova, ca parte a unui turneu european. Înaltul demnitar şi-a început vizita în Franţa, a vizitat Chişinăul, Londra şi Berlinul, iar astăzi a ajuns la Kiev. Cum poate fi explicat acest interes pentru Republica Moldova? Un răspuns am căutat de la Directorul MIR TV Moldova, jurnalistul Ion Terguţă:

„Toate aceste vizite se explică prin pericolul mare de securitate pe care îl comportă Republica Moldova. Plus la asta, aş vrea să vă amintesc că şi un general NATO a vorbit despre intenţiile Rusiei de a ajunge la gurile Dunării şi se pare că aceste lucruri se adeveresc. Cel puţin, există în planurile NATO anumite activităţi în ceea ce ar privi garantarea securităţii în zona gurilor Dunării. Probabil că din acest punct de vedere este importantă şi Republica Moldova, plus că Republica Moldova intră într-un sistem de securitate, colectivă sau nu prea, cel puţin în zona Mării Negre, regiunea noastră este una destul de importantă şi din punct de vedere militar.”

Tot vinwei şi-au încheiat vizita în Republica Moldova miniştrii adjuncţi de Externe din Ţările Grupului de la Vişegrad, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria. Cu toţii şi-au exprimat sprijinul pentru Guvernul de la Chişinău în continuarea parcursului european.

XS
SM
MD
LG