Linkuri accesibilitate

De ce a întârziat atât de mult începerea livrărilor de gaze naturale din România?

Autoritățile moldovene au anunțat că livrarea gazelor românești în Republica Moldova va începe mâine. Livrările încep cu jumătate de an mai târziu decât data promisă inițial de fostul premier Iurie Leancă și de Victor Ponta. De ce s-a întârziat atât, în ce volum vor veni gazele românești pe conducta Iași Ungheni inaugurată în august trecut, și când poate fi extinsă până la Chișinău?

În anul 2015, prin conducta Iaşi–Ungheni, Republica Moldova va primi peste un milion de metri cubi de gaze naturale la un preţ de 1010 lei româneşti, echivalentul a circa 255 de dolari americani, cu peste 70 de dolari mai ieftin decât gazul rusesc.

Aceste date le-am aflat de la Valeriu Rusu, consilierul viceministrului economiei, care a precizat pentru Europa Liberă că deocamdată cantitatea de gaze importate este destul de mică şi nu este în măsură să asigure consumul raioanelor din vecinătate, însă, spune el autorităţile intenţionează să aducă gazoductul până la Chişinău în următorii doi ani:

„Noi diversificăm sursele de obţinere a gazelor naturale. Da, volumele la moment sunt mici, dar când o să fie realizată şi a doua parte a proiectului, deci gazoductul până la Chişinău, va creşte şi volumul de gaze importat şi atunci se va putea vorbi despre preţul pe care îl va achita consumatorul final. Dacă ajunge gazoductul până la Chişinău, atunci în zona aceasta locuiesc practic 60 la sută din toţi consumatorii de gaze naturale.”

Încă de la începutul construcţiei şi apoi imediat după lansarea gazoductului Iaşi-Ungheni, experţi notorii din domeniu aveau prognoze pesimiste legate de ziua în care va curge gaz prin această conductă. Ion Preaşcă, expert în energetică, notează că în sfârșit se poate vorbi despre o posibilă alternativă la gazele livrate de Gazprom. Totuşi, spune el, deocamdată volumul de gaz importat din România nu rezolvă problema dependenţei de gazele ruseşti:

„2-3 procente din necesarul de gaze, aceasta nu este o alternativă reală. Pentru aceasta mai este nevoie de investiţii foarte mari. Ţinând cont că despre această conductă s-a anunţat în 2010 şi tot s-a amânat până s-a început construcţia în 2013 şi am tot aşteptat până să înceapă livrarea efectivă, aplicând aceeaşi teorie, că de la declarare până la implementare durează vreo 3-4 ani, prin 2020 poate vom avea o alternativă reală la Gazprom.”

Pe valoarea, mai degrabă simbolică a conductei Iaşi-Ungheni insistă şi expertul în securitate energetică, Vadim Ceban. În opinia sa, pentru a putea alege de unde îşi asigură consumul de gaze, de la răsărit sau de peste Prut, autorităţile de la Chişinău ar trebui să insiste pe extinderea gazoductului până la Chişinău. În acest caz, spune el investiţii în infrastructură trebuie să facă ambele părţi:

„Chiar dacă România dispune de gaz sau gaze de şist sau gazele de la bazinul Mării Negre şi vor direcţiona Republicii Moldova, oricum, partea tehnică, din interior, noi trebuie să construim un gazoduct până la Chişinău, în plus, sunt necesare şi anumite lucrări în partea română. Obiectiv, tehnic, noi nu vom fi gata să preluăm o cantitate mai mare ca să asigurăm consumul de un miliard de metri cubi, cel puţin partea dreaptă.”

Autorităţile prognozau că primii care vor avea acces la gazul din România vor fi locuitorii din Ungheni şi cei din împrejurimi. Întrebat despre beneficiarii importului de gaze din România, consilierul Valeriu Rusu a spus că deocamdată nu se poate vorbi despre vreo gospodărie sau localitate anume care va primi gaz de peste Prut, întrucât acesta va fi pompat în sistema comună, de unde va ajunge la toți consumatorii branșați.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG