Linkuri accesibilitate

Despre ce discută candidaţii pentru funcţia de başcan cu alegătorii din Găgăuzia?


La Comrat

La Comrat

Observatori independenţi afirmă că deşi la prima vedere campania electorală se desfăşoară în limitele legii, cu greu se poate spune că aceasta este una corectă.

Pe 22 martie se vor organiza alegeri pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Actualul guvernator al regiunii, Mihail Formuzal, şi-a încheiat în februarie cel de-al doilea mandat şi nu mai poate pretinde la unul nou. După retragerea de săptămâna trecută a lui Oleg Caicî, în cursă au rămas 11 candidaţi. Potrivit observatorilor locali, cotaţi cu cele mai mari şanse sunt Irina Vlah, susţinută de Partidul Socialiştilor şi fostul primar al oraşului Comrat, actualmente deputat în Parlament pe listele Partidului Democrat, Nicolai Dudoglo. Cum se desfăşoară campania electorală şi cine o monitorizează?

Pe durata campaniei de aproape opt săptămâni Comisia Electorală din regiune nu a înregistrat vreo plângere în adresa candidaţilor. De altfel, o singură organizaţie neguvernamentală monitorizează buna desfăşurare a campaniei – Centrul de Tineret „Piligrim-Demo”, iar până astăzi, spune preşedintele Comisiei Electorale de la Comrat, Valentin Cara, doar cîteva instituţii şi-au arătat interesul de a monitoriza ziua scrutinului, 22 martie:

La Comrat

La Comrat

„Comisia Electorală Centrală deja a acreditat observatori din partea ambasadelor Turciei şi Azerbaidjan pentru ziua scrutinului. În ce priveşte observatorii locali, noi am acreditat două persoane din partea „Piligrim Demo” şi reprezentanţi ai Adunării Interparlamentare a CSI care vor monitoriza, la fel, situaţia doar din ziua alegerii”.

În cursa electorală pentru funcţia de başcan al Găgăuziei au rămas 11 candidaţi, iar cei mai cunoscuţi dar şi cotaţi de observatorii locali cu şanse sunt doi: Irina Vlah, susţinută de Partidul Socialiştilor şi fostul primar de Comrat, Nicolai Dudoglo, deputat în Parlament pe listele democraţilor, dar care în repetate rânduri a menţionat că în aceste alegeri candidează independent.

Chiar dacă la prima vedere campania electorală din Găgăuzia se desfăşoară în limitele legii, fără încălcări, cu greu se poate spune că aceasta este una corectă, conchide preşedintele organizaţiei „Piligrim-Demo”, Mihail Sircheli. El se referă în special la corectitudinea informaţiei care ajunge în casa cetăţeanului prin intermediul televizorului sau radioului:

„Mass-media din Federaţia Rusă şi anumiţi demnitari din Federaţia Rusă se implică foarte activ în această campanie electorală. Eu cred că nu este foarte onest când domină geopoliticul şi mass-media din Federaţia Rusă are o influenţă foarte mare în această regiune, creează opinia publică. În aceste condiţii, alţi candidaţi, din punctul meu de vedere, nu au nicio şansă.”

Mihail Sircheli se referă la vizibilitatea candidatei susţinută de socialişti, Irina Vlah, care, între altele, a apărut recent în imagini alături de preşedintele Dumei de Stat de la Moscova, Serghei Narîşkin dar şi în mai multe reportaje realizate de televiziuni din Federaţia Rusă.

O altă observaţie a preşedintelui organizaţiei „Piligrim-Demo” este că în discursul candidaţilor la funcţia de başcan al Găgăuziei prevalează mesajele politice şi mai puţin cele care se referă la nevoile oamenilor:

„Noi nu vedem, de exemplu, discuţii foarte serioase în ceea ce priveşte dezvoltarea autonomiei din punct de vedere economic, din punct de vedere social, cum dezvoltăm limba şi cultura găgăuză, or pentru asta a fost creată autonomia, pentru a prezerva limba, tradiţiile şi cultura găgăuzilor. Noi nu vedem aceste discuţii în cadrul acestei campanii electorale şi chiar nu am văzut aceste discuţii în cadrul campaniilor precedente. Până acum eu nu prea pot să vă spun care va fi miza pentru Găgăuzia dacă un candidat sau altul va câştiga alegerile pentru că, încă o dată vă spun, nu se discută problemele regiunii.”

Vom aminti că în februarie anul trecut, autorităţile locale din Găgăuzia au organizat două referendumuri, considerate ilegale la Chişinău, la care alegătorii autonomiei, care formează aproximativ 4% din electoratul moldovean au fost întrebaţi dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală condusă de Rusia. De asemenea - dacă ar dori ca autonomia lor să-şi poată proclama independenţa în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat independent. Potrivit datelor oferite atunci de Comisia electorală din Găgăuzia, majoritatea respondenţilor s-ar fi pronunţat pentru independenţa regiunii şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală rusă.

XS
SM
MD
LG